JURISTUL CU SOLUȚII: Încasarea pensiei de întreţinere pentru copilul minor

JURISTUL CU SOLUȚII: Încasarea pensiei de întreţinere pentru copilul minor

2020-09-30 Off By M9

Aspecte legale:

  1. Codul Familiei al Republicii Moldova.
  2. Recomandarea nr. 21 a CSJ.
  3. Recomandarea nr. 44 a CSJ.
  4. Recomandarea nr. 92 a CSJ.
  5. Hotărîrea Plenului CSJ nr. 4.

Întreţinerea minorului de către părinţii săi are un obiect complex presupunând acoperirea tuturor cheltuielilor pe care le implică realizarea dreptului copilului de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală sau socială. Corelativ acestui drept al copilului părinţilor le revine în primul rând responsabilitatea prevăzută de lege, de a asigura, în limita posibilităţilor, cele mai bune condiţii de viaţă necesare creşterii şi dezvoltării copiilor; părinţii sunt obligaţi să le asigure copiilor locuinţă, precum şi condiţiile necesare pentru creştere, educare, învăţătură şi pregătirea profesională. În consecinţă, obligaţia de întreţinere a copilului minor de către părinţii săi are ca finalitate asigurarea mijloacelor materiale necesare acoperirii cheltuielilor legate de hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, îngrijirea sănătăţii, satisfacerea nevoilor social culturale ale copilului precum şi a oricăror alte cheltuieli pe care le reclamă creşterea, educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia.

Cu toate acestea avem situații cînd se aplică și alte norme de conflict, iar copii sunt cei care suferă cel mai mult, astfel, generalizînd practica judiciară cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei la examinarea pricinilor legate de încasarea pensiei de întreţinere pentru copii şi alţi membri ai familiei se constată că instanţele, la soluţionarea acestor litigii, nu aplică uniform prevederile legislaţiei, nu întotdeauna acordă atenţia cuvenită sarcinilor de pregătire a pricinii pentru dezbaterile judiciare, şi anume, precizarea legii care urmează a fi aplicată şi determinarea raporturilor juridice dintre părţi; constatarea circumstanţelor care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii şi prezentarea de probe.

Drept urmare, venim în a detalia prevederile legislației care stabilește faptul că, încasarea pensiei de întreținere are loc doar în baza unui raport avînd la bază starea materială și familială a părinților, precum și în alte circumstanțe.

În acest sens, potrivit art.75 din Codul Familiei, descrie faptul că,

            (1) Pensia de întreţinere pentru copilul minor se încasează din salariul şi/sau din alte venituri ale părinţilor în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii şi 1/2 – pentru 3 şi mai mulţi copii.
            (2) Cuantumul cotelor stabilite la alin.(1) poate fi micşorat sau majorat de instanţa judecătorească, ţinîndu-se cont de starea materială şi familială a părinţilor, de alte circumstanţe importante.
            (3) În cazul în care unii copii rămîn cu un părinte, iar alţii – cu celălalt, pensia de întreţinere plătită în favoarea părintelui mai puţin asigurat se stabileşte într-o sumă bănească fixă, determinată conform art.76.

Chiar dacă în practică apar dificultăți la aplicarea acestor prevederi, se exemplifică cîteva aspecte de principiu, astfel urmează de exemplificat faptul că, întru oferirea unor explicaţii elocvente în privinţa aplicabilităţii dispoziţiei art. 75 din Codul familiei şi pentru a pătrunde în raţiunea dispoziţiei precitate, vom defini noţiunile cuprinse în norma dată. Starea materială reprezintă situaţia socio-economică a persoanei (părinte) determinantă pentru întreţinerea unei vieţi decente pasibile stabilirii în rezultatul identificării tuturor bunurilor imobile şi mobile deţinute în proprietate, a veniturilor obţinute din activităţi generatoare de profit, precum şi a factorilor ce influenţează nemijlocit aspectul economic al persoanei (ex. capacitatea de muncă, studiile etc). Starea familială defineşte conjunctura şi relaţiile persoanei (părintelui) în interiorul comunităţii umane în care coabitează, întemeiate prin căsătorie sau izvorîtă din rudenie. Cu titlu exemplificativ remarcăm următoarele aspecte intrinseci care influenţează per ansamblu starea familiei, a cărei listă nu este una exhaustivă şi anume numărul copiilor şi persoanelor aflate la întreţinere. Sintagma alte circumstanţe importante stipulate la finalul normei disputate extinde sfera de aplicare a art. 75 din Codul familiei pentru ipotezele nereglementate de lege însă care se pot ivi în cadrul examinării unor litigii de acest gen, lăsînd o marjă de apreciere instanţei de judecată din perspectiva unor factori care nu se încadrează în condiţiile reliefate supra (ex. chestiuni de ordin medical).

            Prin urmare, instanţele judecătoreşti vor ţine cont de faptul că, încasarea pensiei de întreţinere sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri poate avea loc numai în cazul în care va fi stabilit că pârâtul este angajat în câmpul muncii şi dispune de un salariu şi/sau alte venituri stabile. În cazul în care lipsesc date despre locul de muncă al pârâtului, despre salariul şi veniturile ultimului, sau în cazul în care pe parcursul examinării cauzei sânt prezentate date care indică că pârâtul nu este încadrat în câmpul muncii, chiar dacă reclamantul a solicitat încasarea pensiei de întreţinere sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri, instanţele judecătoreşti urmează să încaseze pensia de întreţinere pentru copilul minor în temeiul art.76 al.(l) Codul familiei, într-o sumă bănească fixă. În acest sens, nu se va considera că la pronunţarea hotărârii instanţa judecătorească a depăşit limitele pretenţiilor înaintate de reclamant, deoarece pretenţia înaintată de către reclamant ţine de încasarea pensiei de întreţinere pentru copilul minor, iar în conformitate cu art.240 al.(l) CPC, la deliberarea hotărârii, instanţa judecătorească apreciază probele, determină circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părţi, legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii.

Întru respectarea dezideratelor descrise mai sus, urmează a ţine cont de principiul interesului superior al copilului consacrat la art. 9 din Convenţia cu privire la drepturile copilului la care Republica Moldova este parte, de menţinerea echilibrului drepturilor copiilor al ambilor părinţi care nu se află în relaţie de căsătorie precum şi de proporţionalitatea cuantumului pensiei de întreţinere pentru fiecare copil în parte. Mai mult ca atât, modificarea (micşorarea sau majorarea) cuantumului pensiei de întreţinere nu trebuie să favorizeze interesele unui copil în detrimentul altuia, mărimea acesteia trebuie să fie una rezonabilă şi echitabilă, determinată în exclusivitate de instanţa de judecată a cărei discreţie decizională nu trebuie să depăşească cadrul legal pertinent. Raţionamentele abordate supra sunt consolidate şi de dispoziţiile art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nr. 1950 din 04 noiembrie 1950, care prevede că, orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decît în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.

În concluzie, am putea menționa faptul că, datele statistice nu arată cifrele exacte cîte astfel de dosare sunt pe rol, cîți copii, ar cădea sub aceste prevederi, cert este una, neînțelegerile dintre părinți îi afectează enorm pe copii, iar în această direcție statul ar trebuie să acorde sprijin multilateral nu doar prin bifarea unor programe, dar prin acțiuni și fapte concrete.

***Material realizat în parteneriat cu Centrul de Analiză, Cercetare și Consultanță Juridică JUSTSTUDIUMANIMA (www.jsa.md)