JURISTUL CU SOLUȚII: Despre asigurarea obligatorie versus măsurile de asigurare din partea statului

JURISTUL CU SOLUȚII: Despre asigurarea obligatorie versus măsurile de asigurare din partea statului

2020-12-10 Off By M9

Suntem într-o perioadă dificilă, mai ales în sectorul de sănătate publică, măsurile onorate de stat practic sunt la limită, iar măsurile de asigurare și menținere a sănătății, inclusiv a celor care se tratează la domiciliu sunt incerte, neclare, mulți se întreabă cum sunt asigurați în aceste condiții, cum statul prin intermediul art.36 din Constituție asigură dreptul la ocrotirea sănătății?

Potrivit Legii 1585/98 privind asigurare obligatorie de asistență medicală, chiar la început, art.1 ne descrie că, asigurarea obligatorie de asistență medicală reprezintă un sistem autonom garantat de stat de protecţie financiară a populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii prin constituirea, pe principii de solidaritate, din contul primelor de asigurare,a unor fonduri bănești destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a stărilor condiționate de survenirea evenimentelor asigurate (maladie sau afecțiune). Sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală oferă cetățenilor Republicii Moldova posibilităţi egale în obţinerea asistenţei medicale oportune şi calitative.

Cîteva aspecte:

  1. Cum sunt asigurați și susținuți cei crea achită această poliță de asigurare, dacă fac tratament la domiciliu, cine le achită medicamentele?
  2. Cum are loc acest proces de asistență medicală oportună și calitativă?
  3. Cum se acoperă cheltuielile de tratare?
  4. Pentru ce cei asigurați achită primele de asigurare?!

Chiar dacă statul prin intermediul Ministerului de resort stabilesc acel program de asigurare sau mai bine zis ce intră/care maladii se asigură și care nu, oare n-ar fi corect, obiectiv ca să achităm pentru ce ne tratăm? În acel program sunt incluse maladii care apar 1 la 100 sau chiar 1000 persoane, iar banii celor asigurați nu se găsesc, mai este și alt aspect, o persoană care a contribuit la bugetul asigurarilor medicale timp de 30-40 de ani, nu a avuit nici o intervenție, iar după o anumită vîrstă are nevoie de ajutorul medicilor, sistemului de asigurare, ce face sistemul în acest caz?, iar cazuri se presupun că sunt multiple…

Ce prevede programul?

Diapazonul de coduri CIM 10Denumirea
A00 – B99Bolile infectioase si parazitare
C00 – D48Tumori
D50 – D89Bolile singelui, ale organelor hematopoetice si unele tulburari ale mecanismului imunitar
E00 – E90Bolile endocrine de nutritie si metabolism
F00 – F99Tulburari mentale si de comportament
G00 – G99Bolile sistemului nervos
H00 – H59Bolile ochiului si anexelor sale
H60 – H95Bolile urechii si apofizei mastoide
I00 – I99Bolile aparatului circulator
J00 – J99Bolile aparatului respirator
K00 – K93Bolile aparatului digestiv
L00 – L99Bolile pielii si tesutului celular subcutanat
M00 – M99Bolile sistemului osteo-articular, ale muschilor si tesutului conjuctiv
N00 – N99Bolile aparatului genito-urinar
O00 – O99Sarcina, nasterea, lauzia
P00 – P96Unele afectiuni a caror origine se situeaza in perioada perinatala
Q00 – Q99Malformatii congenitale, deformatii si anomalii cromozomiale
R00 – R99Simptome, semne si rezultate anormale ale investigatiilor  clinice si de laborator, neclasate in alte locuri
S00 – T98Leziuni traumatice, otraviri si alte consecinte ale cauzelor externe
V01 – Y98Cauze externe de morbiditate si mortalitate
Z00-Z99Factorii influentind starea de sanatate si motivele recurgerii la serviciile de sanatate

Un aspect important a fost sco în evidență de către Curtea Constituțională prin care se indică faptul că,

În motivarea sesizării, autorii susțin că prevederile articolului 4 alin. (4) lit. m) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală și prevederile punctelor 13 lit. e) și 20 subpct. 6din Regulamentul privind modul de completare, eliberare și evidență a polițelor de asigurare obligatorie de asistență medicală instituie un tratament discriminatoriu între mamele și tații care îngrijesc patru sau mai mulți copii.

30. Autorii sesizării consideră că în relația cu copiii lor, atunci când se pune problema creșterii și a îngrijirii acestora, părinții trebuie să se bucure de beneficii egale, pentru că împart aceleași griji și aceleași obligații.

Curtea reține că nu orice tratament diferențiat presupune o încălcare a articolului 16 din Constituție. Un tratament diferențiat este discriminatoriu doar în cazul în care acesta nu are o justificare obiectivă și rezonabilă. Cu alte cuvinte, atunci când tratamentul diferențiat nu urmărește realizarea unui scop legitim sau atunci când nu respectă o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit, acesta este nejustificat.

46. Articolul 4 alin. (4) lit. m) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală stabilește că Guvernul are calitatea de asigurat pentru mamele cu patru sau mai mulți copii, care nu sunt angajate în câmpul muncii și care își au domiciliul în Republica Moldova. Potrivit normei menționate, pentru a beneficia de dreptul de asigurare obligatorie de asistență medicală din contul statului, persoana trebuie să întrunească următoarele condiții: (i) să nu fie încadrată în câmpul muncii; (ii) să aibă domiciliul în Republica Moldova; (iii) să aibă patru sau mai mulți copii; și (iv) să aibă statutul de mamă. În timp ce primele trei condiții respectă exigențele impuse de principiul egalității, reprezentând criterii neutre, cea de-a patra condiție trezește dubii de constituționalitate și pretinde o analiză sub aspectul nediscriminării. În continuare, Curtea va analiza această din urmă condiție.

47. Curtea menționează faptul că progresul egalității între sexe reprezintă astăzi un scop major în rândul statelor membre ale Consiliului Europei și doar motive foarte puternice pot justifica un tratament diferențiat pe criteriu de gen. În special, referirea la tradiții, la presupunerile de ordin general sau la comportamentele sociale predominante într-un anumit stat nu constituie o justificare obiectivă și rezonabilă a unui tratament diferențiat pe criterii de sex. Spre exemplu, Curtea Europeană a subliniat că statele părți la Convenție nu pot impune tradiții care derivă din ideea că bărbatul joacă un rol primordial, iar femeia un rol secundar în familie (a se vedea, în acest sens, Ünal Tekeli v. Turcia, 16 noiembrie 2004, § 63).

48. Pe de altă parte, în jurisprudența Curții Europene s-a stabilit în mod constant că un tratament diferențiat pe criterii de sex respectă exigențele articolului 14 din Convenție, atunci când acesta asigură egalitatea substanțială dintre bărbați și femei. Astfel, stabilirea unor nevoi diferite pentru femei, în special în legătură cu starea de maternitate și de graviditate, poate fi considerată conformă cu exigențele articolului 14 din Convenție. Prin urmare, sunt acceptabile anumite diferențieri aplicabile în cazul bărbaților și al femeilor în favoarea femeilor, cu condiția ca acestea să urmărească protecția gravidității sau a maternității.

49. În contextul prezentei cauze, Curtea consideră că scopurile în discuție nu se regăsesc în cazul normelor contestate, pentru că dreptul la asigurarea obligatorie de asistență medicală urmărește garantarea protecției sănătății părintelui care asigură îngrijirea a patru sau mai mulți copii.

50. Curtea observă că articolul 4 alin. (4) lit. m) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală le garantează mamelor cu patru sau cu mai mulți copii dreptul la asigurarea obligatorie a asistenței medicale. La o analiză atentă a reglementării în discuție, se constată că aceasta nu-i oferă protecție mamei doar pe perioada maternității, în timpul căreia mama este deosebit de vulnerabilă, precum și că nu oferă protecție raporturilor caracteristice dintre mamă și copii, pentru că această măsură operează și în afara perioadei sarcinii și a nașterii.

51. În plus, exercițiul acestui drept nici nu se află într-o relație directă cu maternitatea sau cu graviditatea. Acest fapt se poate observa atunci când sunt analizate dispozițiile pct. 34 subpct. 2 lit. f) din Regulamentul privind acordarea/suspendarea statutului de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, Regulament care dezvoltă dispozițiile legale și care stabilește dreptul de asigurare obligatorie a asistenței medicale și în cazul părinților adoptatori cu patru sau mai mulți copii. Aceste considerente sunt suficiente pentru a-i permite Curții să constate faptul că prevederea în discuție nu urmărește să protejeze femeile din perspectiva gravidității și a maternității lor, fiind esențială, așadar, circumstanța îngrijirii a patru sau mau mulți copii.

52. Prin urmare, Curtea reține că este nejustificat tratamentul diferențiat existent între mamele și tații care au patru sau mai mulți copii în îngrijire în materie de acordare a dreptului de asigurare obligatorie de asistență medicală. Concluzia caracterului nejustificat al tratamentului diferențiat stabilit devine și mai evidentă în ipoteza beneficierii de acest drept ca urmare a adoptării copiilor, caz în care acordarea acestui privilegiu exclusiv mamei adoptatoare este, în mod evident, unul nejustificat.

Drept urmare a celor expuse, infomrarea, dar și critica constructivă, apărarea dreptului la sănătate ține de fiecare din noi, cum ne vom informa și cum vom acționa.

Surse de informare le găsiți AICI.

***Material realizat în parteneriat cu Centrul de Analiză, Cercetare și Consultanță Juridică JUSTSTUDIUMANIMA (www.jsa.md)