Publicat la 2021-03-17

Moldova Nouă

Informația care TE PRIVEȘTE

ZONADESECURITATE.MD: Regiunea transnistreană, un an de „arest la domiciliu”

3 min read

foto: zonadesecuritate.md

Exact acum un an, pe 17 martie, regimul separatist de la Tiraspol introducea stare de urgență în regiunea transnistreană, iar odată cu aceasta a dat undă verde pentru instalarea  unilaterală a 37 de posturi ilegale de control.

Barierele și posturile care sunt numite de carantină, însă, fără niciun medic sau măsuri epidemiologice, au avut scopul de a îngrădi total accesul la liberă circulație, ca oamenii din regiune să nu poată să ajungă pe malul drept al Nistrului.  Acestea au fost instalate pe perimetrul liniei administrative pentru a marca așa-numita frontieră în interiorul Republicii Moldova. La un an de la apariția acestora, multe dintre ele au fost retrase, însă, aproximativ 13-15 la număr, încă, mai rămân pe poziții.

Autoizolarea regiunii a produs mai multe efecte locuitorilor de pe malul stâng, nu cel de a minimiza răspândirea virusului, deoarece rata de infectare pe malul drept, cât și pe cel stâng este la același nivel, dar de îngrădire a mai multor drepturi fundamentale.

Foto: Viorica Tataru

„În regiune viața a devenit insuportabilă”

Recent pe canalul de viber „Приднестровье”/”Transnistria”,, la care sunt abonate aproape 40 de mii de persoane, majoritate – locuitori ai regiunii, a apărut un sondaj. Moderatorii grupului întrebau utilizatorii cum e să trăiești în așa-numita RMN. Majoritatea răspunsurilor a fost că „în regiune viața a devenit insuportabilă”, această opțiune au ales-o 2,600 de persoane. Doar 76 de membri ai canalului au bifat opțiunea că „se trăiește mai bine”, iar 664 au spus că se trăiește mai rău decât în trecut. 

Nemulțumirea persoanelor este generată de acest „arest la domiciliu” care continuă deja de un an de zile. An în care oamenii din regiune nu au putut circula liber, fiind nevoiți să ceară permisiunea de la administrația separatistă, iar la revenire trebuie să stea izolați timp de 14 zile. Dar chiar și aceste „permise” nu sunt oferite tuturor care le solicită, iar dacă o persoană reușește să îl obțină este condiționată să se întoarcă într-un anumit interval orara: 8 sau 6 ore.

În opinia avocatului Promo-LEX, organizație care se ocupă de monitorizarea drepturilor omului în regiune, principala consecință a acestei autoizolări rămâne restricționarea libereii ciculații.

Din perspectiva drepturilor omului, regiunea transnistreană a fost permanent un teritoriu izolat. De mai mult de 30 de ani, acest teritoriu este închis pentru jurnaliști, apărătorii drepturilor omului, dar și pentru instituțiile independente de monitorizare a drepturilor și libertăților fundamentale. Consecințele apărute odată cu restricționarea libertății de circulație le-au resimțit în primul rând cei aproximativ 400 de mii locuitori ai regiunii transnistrene, care nu au putut circula pentru mai multe luni către serviciu, către farmacie, către propriile terenuri agricole etc.,” declară Pavel Cazacu. 

Pavel Cazacu, avocat Promo-LEX

În legătură cu starea de spirit care predomină în regiune, Cazacu constată că ea durează de mai bine de 30 ani, însă situația pandemică, consecințele acesteia și comportamentul abuziv al administrației de la Tiraspol, a creat o frustrare și o dezamăgire extremă în rândurile locuitorilor regiunii. „Acest lucru l-am simțit și noi cu fiecare discuție avută cu beneficiarii noștri din acest teritoriu. Sentiment de frustrare, pentru că acești oameni sunt ostaticii unei administrații neconstituționale, iar dezamăgire pentru că autoritățile constituționale nu îi pot proteja de aceste abuzuri.”

În martie anul trecut răspunsul autorităților la aceste acțiuni abuzive a venit mai întâi de la Biroul Politici de Reintegrare, care era condus atunci de Cristina Lesnic. Într-un interviu pentru portalul nostru, Lesnic declara că cele 37 de posturi sunt considerate ilegale pe motiv că au fost instalate nu doar aceste bariere, dar au fost atribuite competențe ilegale cu amplasarea nu doar a vagonetelor, dar și amplasarea persoanelor cu funcții „grănicerești” care își arogau competențe ce țin de control verificare și de decizie a trecerii sau nu a persoanelor. „Deci, această situație a creat un blocaj imens și a înrăutățit dialogul, pentru că imediat Chișinăul a sesizat toate organismele internaționale cu privire la situația care s-a creat.”

Întreaga analiză o citiți pe zonadesecuritate.md.

Moldova9.com - produs realizat de A.O."Academia de Creație și Inovații Mediatice"
© 2017 Moldova9.com. Toate drepturile rezervate.