VIDEO: Lipovenii – istoria şi realitatea unei comunităţi

9c63c9e046a7a2cba7d9f10ff43f498884d7a5f5.jpeg

Oraşul Cahul este împărţit în câteva regiuni. Fiecăreia se trage de la o denumire de stradă (de ex. Spirin de la str. I. Spirin), denumirea unei clădiri amplasate în cartierul dat (de ex. „Jubileu”, de la denumirea de cândva a unui magazin). În fiecare oraş sunt astfel de regiuni cu denumiri „populare”, a căror provenienţă a rămas în trecut, dar nu în fiecare oraş regiunea poartă numele unui grup compact de locuitori şi nu în fiecare oraş această denumire este mai veche decât oraşul în sine, scrie portalul ziuadeazi.md.

Lipovanca – casa lipovenilor

Lipovanca, cum i se spune în popor, este o regiune de la marginea oraşului, pe malul stâng al râuleţului Frumoasa, care era „graniţa” de nord al aşezării. Hotarul de vest era regiunea unde cândva era „balta de la Cahul” şi râul Prut, iar la sud erau păduri. Denumirea se trage de la sătucul Lipovanca. Potrivit unor manuscrise şi mărturii, acesta a apărut încă pe când actualul municipiu Cahul nici nu avea statut de oraş.

Denumirea a fost dată de localnici, pentru că aici locuiau compact lipovenii (aşa îi numesc la Cahul) sau „staroverii” (credincioşi de rit vechi).

Istoria lipovenilor se trage după sinodul din 1654 când Patriarhul Nikon a reformat biserica rusă. Au început să fie impuse măsuri restrictive din partea autorităţilor laice şi religioase ruse, care au culminat odată cu venirea la putere a lui Petru cel Mare şi introducerea de către acesta a unor măsuri drastice de europenizare.

Refuzul unor credincioşi de a accepta înnoirea a făcut ca aceştia să fie somați să achite taxe mari şi să poarte o vestimentaţie specifică. Din cauza acestor presiuni, staroverii au luat drumul pribegiei, răspândindu-se în întreaga lume, inclusiv la gurile Dunării.

Continuarea o citiţi pe ziuadeazi.md.

Top