Publicat la 2020-11-03

Moldova Nouă

Informația care TE PRIVEȘTE

Sorin Ioniță: Marile surprize din alegerile moldoveneşti. Şi un film prost cu agenţi FSB

3 min read

Victoria de etapă a Maiei Sandu nu aş socoti-o la surprize: ea şi-a făcut treaba aşa cum trebuie şi a colectat eficient voturile pro-Vest ale moldovenilor, atât acasă cât şi în diaspora. Dacă va confirma şi în turul II, asta nu va fi de fapt decât amânarea cu patru ani a victoriei din 2016, care i-a fost furată prin fraudă electorală masivă la Nistru.

Nu e vorba nici de procentele foarte mici ale candidaţilor unionişti, care au luat împreună doar 3%, deşi unul dintre ei venise pe ultima sută de metri cu propunerea exotică de a-l pune pe Traian Băsescu prim ministru pentru a realiza unirea (“schema Cuza”). Asta spune destul de puţin despre opţiunea unionistă în Republica Moldova care, deşi nu e predominantă, e sigur mai mare decât atât (poate şi de zece ori, în funcţie de modul cum formulezi întrebarea în sondaj).

Spune în schimb mult despre credibilitatea personală a liderilor care încearcă să se suie pe acest curent. Votul arată că nouă din zece moldoveni care optează pro-Vest prin intermediul României se aliniază în spatele soluţiei serioase şi realiste, neputând fi păcăliţi cu mărgeluţe colorate. Orice observator local ţi-ar fi spus asta şi înainte de alegeri, lucrurile erau clare; poate observă în fine şi partidele de la Bucureşti, cu o lungă istorie în a miza pe cai morţi la Chişinău.

Surprizele, după mine, sunt două. Cea mai mică e că preşedintele Dodon şi partidul lui socialist, altfel o maşinărie bine organizată la rele, s-au dovedit mult mai puţin abili decât vechiul oligarh Plahotniuc în a cumpăra voturi de la liderii din Transnistria. Unde altădată se revărsau de acolo microbuzele cu zeci de mii de cetăţeni aliniaţi pe tabel la urne, acum s-au prezentat pe acelaşi sistem doar vreo 14.000. E drept că Dodon a luat trei sferturi din aceste voturi, dar insuficient ca să facă diferenţa. Nici susţinerea Rusiei n-a contat la mare lucru, deşi în sprijinul său vorbiseră foarte contondent şi neuzual ministrul de externe Lavrov şi şeful spionajului extern Narîşkin (!) care au avertizat contra unor “revoluţii colorate” la Chişinău.

Kremlinul l-a ajutat cu fonduri şi consultanţi politici (ofiţeri FSB acoperiţi) în această campanie, dar Dodon are un aer de politician expirat, care mai poate face vizite externe în doar două direcţii: Moscova sau Muntele Athos, ca orice socialist balcanic, unde pune lumânări utile pentru popor. De fapt ruşii n-au fost vreodată prea încântaţi de personaj, mizând pe el doar ca opţiune între altele: în documentele lor interne era etichetat drept “ненадежный” (unreliable, tip în care nu poţi pune bază). E foarte probabil ca partidul să-l abandoneze dacă pierde, înlocuindu-l la indicaţia ruşilor cu Ceban, primarul de Chişinău, mai tânăr şi abil.

Cea mai mare surpriză e scorul peste aşteptări al lui Renato Usatîi, un personaj fabulos, combinaţie de Donald Trump şi Ostap Bender cum numai în fosta URSS poţi găsi: escroc de geniu cu gură bogată care trăieşte simultan în realităţi paralele, ca într-un joc de oglinzi. Deşi are doar 42 de ani, Netflix poate face deja un film de aventuri (prost) din viaţa acestui băiat care a reuşit să ia aproape 17% în primul tur, rupând o grămadă de voturi rusofile de la Dodon. L-a bătut spectaculos pe preşedinte pe diaspora Est, de exemplu, colectând voturile moldovenilor din Rusia, ceea ce confirmă că se apropie mazilirea lui Dodon; Maia Sandu a luat diaspora Vest, mult mai mare.

Întreaga analiză semnată de Sorin Ioniță o citiți pe contributors.ro.

Moldova9.com - produs realizat de A.O."Academia de Creație și Inovații Mediatice"
© 2017 Moldova9.com. Toate drepturile rezervate.