Publicat la 2020-11-16

Moldova Nouă

Informația care TE PRIVEȘTE

RAP-ul în Republica Moldova: între dorință și scuze

6 min read

“Un mesaj, un protest, o trăire, o problemă, o emoție” – așa definește rap-ul Valera Leovskii, unul dintre reprezentanții acestei culturi în Republica Moldova. Cultura rap, în varianta ei modernă, a apărut în anii ’70 ai secolului trecut, printre afroamericanii din raionul Bronx, New York. În Republica Moldova, acest stil a ajuns mult mai târziu, dar rămâne până în prezent un stil puțin dezvoltat și, pe alocuri, neînțeles de societate. 

Rapperii din Moldova trezesc durere, lacrimi, dezamăgire, ironie. Ei sunt cei care au însușit acest stil de sine stătător și care încearcă să ridice voalul indiferenței de pe problemele societății, păstrând o notă de patriotism: Ѕunt năѕсut ѕă îndur о ѕоаrtă dе mоldоvаn / Тrăіеѕс сu gândul сă bаnі nu рrеа о ѕă аm / Dеја nu mаі соntеаză, оrісum еі fас се vоr / Dа’ mă mândrеѕс сă-ѕ năѕсut ѕub trісоlоr (Magnat & Feoctist feat. Valera Leovskii – Soarta Moldovanului)

 „Eu, prin rap, îmi expun părerea, bazându-mă pe experiența trăită atât în țară, cât și peste hotarele ei și cred că societatea noastră se adaptează cu greu acestui stil. Este complicat să transmiți un mesaj prin rap, astfel încât să fie auzit în larg, pentru că cercul de ascultători este încă foarte mic”, recunoaște Valera Leovskii. 

Valeriu s-a născut în orașul Leova.  În cariera sa a avut colaborări cu alți rapperi, dar cel mai vestit recital solo este „Șeva n-ajungi” cu peste 2,5 milioane de vizualizări. Întrebat despre primul mare succes, a spus „nu e cine știe ce succes, așa, sunt un pic cunoscut” 

Un alt rapper este Arteom Cernatânschii, cu numele scenic Plvy Blvck. Acesta a devenit cunoscut după participarea la Rap Battle-uri în Moldova, dar și în Rusia. După părerea lui, nu există nici o problemă în dezvoltarea acestei industrii pe teritoriul Moldovei, „avem toate resursele necesare pentru acest lucru”. În opinia tânărului, orice interpret novice are posibilitatea să înregistreze o piesă și să o publice în orice rețea socială, dar nimeni nu vrea să studieze algoritmi, să dirijeze corect publicitatea și să-și prezinte produsul frumos. „Toți, în general, pun un stigmat pe faptul că s-au născut în Moldova, iar aici a priori nu există șanse de a-ți promova muzica. Sau te îndrepți spre industria pop și scrii piese pentru a cânta la nunți și corporative, sau nicicum”, afirmă hotărât Plvy Blvck. 

Pe lângă rețelele sociale sau alte platforme media, rapperii se pot manifesta și la alte proiecte, cum ar fi battle-urile, dueluri verbale între doi interpreți, prin care se critică în rimă, pe un bit. „Toate ultimele proiecte legate de rap, care au apărut în Moldova, m-au supărat, oamenii nu au încercat să sară de-asupra capului, ci au acționat după schema Pentru Moldova va merge” a adăugat rapperul.

În Republica Moldova, majoritatea reprezentanților culturii rap promovează limba română în maniera în care aceasta se vorbește pe teritoriul dintre Prut și Nistru, iar exprimările, întâmplările, problemele prezentate sunt specifice, mai mult ca niciodată, poporului nostru: „cine cată, o să gaseascăˮ, „politica-i de jinăˮ, „începe fizzareadkaˮ.

 „Rap-ul în Moldova nu este atât de dezvoltat din aceeași cauză din care și educația nu-i dezvoltată. Noi avem o cultură care susține un alt fel de comportament și alt fel de muzică, în care e totul bine, ne îmbătăm, dansăm și nu ne facem griji” a declarat Maxim Jechiu, tânăr producător și rapper din Moldova, care a colaborat cu alți interpreți din țară, dar și cu ingineri de sunet americani. „Pe timp ce trece, rap-ul devine mai acceptat, pur și simplu noi mergem cu întârziere comparativ cu multe alte țări sau alte societăți.” a adăugat rapper-ul, cunoscut ca JQ Maxim.  

Tânărul povestește cum încă din copilărie hip-hop-ul a trezit ceva în el, prin modul liber de exprimare și prin felul de a nu te rușina de propria persoană. „E foarte interesant și deosebit, de aceea mi-a trezit interes, înăuntrul meu a rezonat cu mine și eu mă regăsesc în asta” completează Maxim. 

Cultura Republicii Moldova a întâmpinat de-a lungul anilor diverse obstacole, în secolul XXI acestea vizează și cultura rap. Problema principală a acestui stil este atârnarea neserioasă a artiștilor vis a vis de lucrul pe care îl fac, de această părere este Vlad Sabajuc, aka Satoshi, un tânăr din orașul Cahul, care s-a lansat recent pe arena muzicală națională (Am o mie nouă sute de idei într-o secundă / Sunt în ring cu al meu creier și pierd rundă după rundă, Cad în Sus). „Consider că marea majoritate nu studiază suficient de profund materia: cercetarea și analiza istoriei și evoluției muzicii/culturii hip-hop și a artelor în general (dat fiind faptul că pretindem a fi artiști), audierea și studierea materialelor discografice a câtor mai mulți/diverși artiști și evidențierea trăsăturilor definitorii, a diferențelor, a construcției partițiilor, vizionarea interviurilor actuale sau istorice, urmărirea tendințelor și modificărilor suportate de gen etc.ˮ

Vlad este tânărul care nu și-a creat limite și a avut curaj. A încercat tot ce și-a dorit, de la poezie, dansuri, rock, actorie, până la rap, care le-a intersectat pe toate. „Artistul trebuie să investească în sine. Să depună cunoștințe, experiențe, repere, modele, zăcăminte de creație, ca să aibă de unde oferi, de unde cerceta ceva mai deosebit în gen, de unde să fie original. Lipsește antrenamentul și noțiunea de „meseriașˮ. Ori facem muzică, ori nu facem! Noi trebuie să ne creștem consumatorul, să îl deprindem cu alt standard, cu altă calitate.  În rest, cine lucrează asiduu și simte bine lumea din jur, va reuși.ˮ afirmă Satoshi.

„Arată…la lume că ești demn / Chiar dacă nu poți, dă-le măcar un semn / Spune…cât înca ești viu / Tot ce ai de spus pâna nu e prea târziuˮ, se adresează rapper-ul Feoctist publicului său, format, în special, din tineri. În acest stil de muzică, ascultătorii fideli găsesc susținere, curaj, înțelegere. „Eu îi ascult pentru că redau în versuri trăirile fiecărui moldoveanˮ mărturisește Denis Donea, tânăr pasionat de această cultură.

Chiar dacă stilul rapîl caracterizează, Denis are o părere dură despre perspectiva acestei culturi în Republica Moldova „Eu consider ca rap-ul moldovenesc nu are un viitor prosper, din cauza că nu suntem o țară destul industrializată în plan cultural, dar totuși avem niște artiști talentați ca Magnat, Feoctist, PLVY BLVCK, Kapushon, dar nu sunt atât de vestiți din cauza că ei vorbesc despre istoria, problemele neamului nostru, nimănui, în afară de poporul moldovenesc, nu-i interesant să asculte versurile acestor artiști, pentru că nu toți se regăsesc în ele.ˮ spune Denis.

Chiar dacă nu sunt atât de cunoscuți, rapperii din Republica Moldova încearcă să aducă în fața ascultătorilor subiecte importante, încearcă să-i educe, să dezvolte în ei alte valori.  

AUTOR: Mihaela Milea, studentă, facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, USM

Moldova9.com - produs realizat de A.O."Academia de Creație și Inovații Mediatice"
© 2017 Moldova9.com. Toate drepturile rezervate.