Numărul primarelor, consilierelor locale și raionale a crescut după ultimele alegeri locale generale

7Z9A8025.jpg

Comisia Electorală Centrală, cu susținerea PNUD Moldova, a prezentat analiza din perspectiva egalității de gen a alegerilor locale generale, organizate în toamna anului 2019. Datele relevante sunt oferite în comparație cu scrutinele precedente și cuprind participarea femeilor și bărbaților în procesele electorale în calitate de alegători, candidați, funcționari electorali și observatori.

Așadar, la localele de anul trecut, peste 24 de mii de femei au fost înregistrate de organele electorale în calitate de concurente electorale la funcția de primară și consilieră locală de nivelul I și II. Acest număr reprezintă 44% din totalul concurenților electorali înregistrați.

După ambele tururi de scrutin organizate, astăzi în Republica Moldova sunt:

  • 196 de femei primare, ceea ce reprezintă aproape 22% din numărul total al primarilor aleși.
  • 300 de femei alese în calitate de consiliere de nivelul II sau 27% din total.
  • 3 823 de femei consiliere locale de nivelul I sau peste 36% din numărul total al consilierilor de nivelul I.

Dacă vom compara aceste rezultate cu cele din scrutinele locale anterioare atunci constatăm că la alegerile din 2019 au fost alese cu peste 1% mai multe femei la funcția de primară decât la cele desfășurate în 2015. Față de scrutinele din 2011 și 2007, a fost înregistrată o creștere de aproape 4%.

De asemenea, în 2019 au fost alese cu 6,5% mai multe femei în funcția de consilier de nivelul I decât în 2015. Un procent și mai mare a fost înregistrat la consilierii de nivelul II, unde diferența între 2019 și 2015 este de 8,5 la sută.

La ultimele alegeri locale generale din Republica Moldova au fost implementate modificările făcute în Codul electoral în vara anului 2019, și anume respectarea cotei minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe în listele de candidați ale partidelor politice și poziționarea candidaților în liste conform formulei: minimum trei candidați la fiecare zece locuri.

Președintele Comisiei Electorale Centrale, Dr. Dorin Cimil, a subliniat: „Au fost înregistrate rezultate bune și observăm că participarea și implicarea crește. Dar mai e nevoie ca societatea să conștientizeze că nu doar factorul de gen este important, ci și faptul că indiferent de etnie, condiție fizică, fiecare are dreptul de a fi ales și dreptul de a-și reprezenta comunitatea. Comisia Electorală Centrală va continua să promoveze egalitatea de gen în procesele electorale și în anii 2020-2023, obiectiv inclus în noul Plan strategic al instituției”.

Alla Skvorțova, specialistă programe, Guvernare efectivă, PNUD Moldova, a menționat: „În conformitate cu angajamentul Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU de a nu exclude pe nimeni, mă bucur să constat că eforturile comune de creștere a participării femeilor și bărbaților la alegeri și în procesele de luare a deciziilor au dat rezultate”.

Analiza alegerilor locale generale din perspectiva egalității de gen a fost efectuată de Comisia Electorală Centrală și PNUD Moldova, în cadrul proiectului „Consolidarea democrației prin alegeri incluzive și transparente”, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare și Ambasada Olandei prin programul Matra.

PNUD a susținut efectuarea analizelor similare și pentru scrutinele: parlamentar din 2014, local general din 2015prezidențial din 2016 și parlamentar din 2019.

Top