Mădălin Necşuţu, despre transformările Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului Estic

M0.jpg

foto: sinopsis.info.ro

În timp ce, în ultimii zece ani, cetățenii moldoveni au avut numai beneficii din partea Bruxelles-ului, politicienii au prejudiciat ideea europeană, scrie în analiza sa jurnalistul Mădălin Necşuţu.

De la lansarea oficială a Parteneriatului Estic (PaE) pe data de 7 mai 2009, la Summitul Parteneriatului Estic de la Praga, Republica Moldova a suferit mari transformări dar, potrivit experților, mai rămân încă multe de făcut pentru a transforma această țară post-sovietică într-o adevărată democrație de tip occidental, se arată într-un comentariu publicat de Balkan Insight.

După Revoluția Twitter de pe 7 aprilie 2009, care a înlăturat regimul comunist al fostului președinte Vladimir Voronin, aparent R. Moldova și-a schimbat orientarea, angajându-se total pe calea europeană. Numai că acest drum nu a fost niciodată ușor, având în vedere că forțele proeuropene și cele proruse au fost aproape mereu la egalitate în opțiunile electoratului moldovean.

Parteneriatul Estic este un instrument al Politicii Europene de Vecinătate, menit să apropie mai mult de UE șase țări: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.

Moldova a avut un bun început în 2009, iar Bruxelles-ul a apreciat modul în care Chișinăul aplica reformele și schimbările necesare pentru ca țara să se apropie mai mult de valorile și principiile europene. Grație acestui lucru, Chișinăul a devenit celebru la nivel internațional, oficialii europeni considerându-l  „elevul eminent ” al clasei.

Cu toate astea,  „luna de miere” a durat aproximativ trei ani și jumătate, până la sfârșitul anului 2012, când pe scenă au apărut rivalitățile politice interne.

Un incident soldat cu moartea unei persoane publice, semnalat la o partidă de vânătoare din Pădurea Domnească în 23 decembrie 2012, a provocat o adevărată luptă pentru putere între fostul premier Vlad Filat și principalul său adversar, magnatul Vlad Plahotniuc.

“Atunci a devenit clar că nu toate instituțiile din Moldova funcționează și că la noi există acele relații de rudenie și de nepotism “, a declarat analistul politic Ion Tăbârță. El spune că distorsiunile, existente mai ales în sistemul juridic, au ieșit la suprafață atunci când în joc au fost poziții-cheie din sistemul juridic, dovedind că, în realitate, ele sunt controlate politic din culise.

„La vânătoarea aceea au participat judecători, procurori și politicieni care, într-o societate democratică, n-ar trebui să se adune la un asemenea eveniment din cauză că există un conflict de interese „, a spus Tăbârță

În pofida acestor lupte interne, UE a continuat să ajute Moldova la nivel politic semnând, în iunie 2014, Acordul de Asociere și eliminând vizele pentru moldovenii care ulterior au putut circula liber între frontierele Uniunii Europene.

Astăzi, după cinci ani, peste 2 milioane de moldoveni au intrat în spațiul UE. De asemenea, potrivit datelor oficiale de la Ministerul moldovean de Interne, s-au înregistrat peste 6 milioane de treceri ale frontierei de stat.

„La început, Moldova s-a arătat sceptică față de PaE, dar cu timpul, Chișinăul a înțeles valoarea adăugată a acestei politici […]   dar mai sunt multe de făcut și sunt necesare numeroase eforturi pentru a îndeplini toate condițiile prevăzute în Acordul de Asociere”, a declarat la o conferință de la Chișinău, din data de 24 aprilie, Daniela Morari, secretar de stat la Ministerul Afecerilor Externe și Integrării Europene.

Continuare o puteţi citi aici.

AUTOR: Mădălin Necşuţu

Top