Publicat la 2020-08-28

Moldova Nouă

Informația care TE PRIVEȘTE

Ghenadie Râbacov, despre virgula și “divorțul” între subiect și predicat în presa din R. Moldova

3 min read

Virgula între subiect și predicat este considerată una dintre cele mai grave greșeli gramaticale. Deși la școală, la lecțiile de limbă română, ni se tot spune că subiectul nu divorțează niciodată de predicat, presa din R. Moldova abundă în asemenea bazaconii lingvistice.

Iată câteva exemple spicuite de pe cele mai populare portaluri de știri:

  • Un consilier al premierului Chicu, a fost testat pozitiv la Covid-19 și se află în secția de reanimare.
  • Totodată, potrivit sursei citate, externarea /excluderea din tratament la domiciliu a asimptomaticilor, se va realiza peste 10 zile de la efectuarea testului pozitiv, fără testare repetată pentru confirmare negativă.
  • 474 de persoane tratate de COVID-19, s-au solidarizat în lupta contra infecției, asigurând 1630 doze de plasmă, pentru pacienții cu forme grave și extrem de grave.
  • Până în prezent, SMURD România, a efectuat 13589 de intervenții terestre și aero-medicale pe teritoriul R. Moldova.
  • La începutul acestui an, tabloidul românesc Cancan.ro, scria despre achiziția unor proprietăți imobiliare din centrul Iașiului, deținute de către firma Kapital Invest SA.

Câteva precizări:

  • În cazul apozițiilor simple sau dezvoltate, acestea se izolează prin virgule de restul propoziției și, prin urmare, cei care nu-și mai amintesc cele învățate la școală pot să creadă că virgula e între subiect și predicat. Exemple: 1) Istoricul Octavian Țâcu,președintele PUN, susține că declarațiile președintelui Putin sunt o lipsă de adevăr istoric. 2) Uraganul Laura, cel mai puternic din ultimii 160 de ani în zonă, a lovit SUA.
  • Lucrurile se complică atunci când o propoziție subiectivă devine subiect. Dar regula de aur rămâne aceeași: nu se pune virgulă între propoziția subiectivă și regenta ei. Ex.: Ceea ce s-a spus la ședință nu este adevărat. „Ceea ce s-a spus la ședință” are funcția de subiect. Deseori, greșim în exemple de felul Cine nu vrea, nu vine. Avem din nou o subiectivă despărțită prin virgulă de regenta ei. Oricât de mare ar fi tentația de a pune virgulă, să ne abținem!
  • Să confruntăm exemplul de mai sus cu altul asemănător, dar unde virgula își are locul ei: Cine nu vrea, acela nu vine. Virgula apare după subiectivă deoarece aceasta este reluată prin pronumele „acela”, care devine subiect pentru „nu vine”.

Bineînțeles, ca să nu comiți marea greșeală trebuie mai întâi să știi care este subiectul și care este predicatul. N-aș vrea să cred că autorii materialelor jurnalistice postate în online nu cunosc regulile elementare de gramatică și punctuație. Adesea, aceștia nu conștientizează greșeala pentru că, în vorbire, fac o scurtă pauză. Cu toate acestea, în cazul ziariștilor (și nu doar!) nu pot fi acceptate scuze de genul „cunosc regula, știu cum e corect, dar am scris la repezeală”.

Din nefericire, și jurnaliștii greșesc. Nu tot ceea ce auzim la radio sau la televizor, nu tot ceea ce citim în presă trebuie considerat literă de lege. Să nu uităm însă că mass-media se vrea a fi a patra putere în sat, iar reprezentanții acestei puteri sunt formatori de opinie, sau cel puțin ar trebui să fie. Îmi pare rău să o spun, dar presa are o mare vină în stricarea limbii române vorbite și scrise în R. Moldova. Trăsnăile lingvistice pe care le aruncă în spațiul public se propagă cu viteza luminii și sunt preluate de alții ca exemple de exprimare corectă.

Prima formă de respect pe care un jurnalist care face meserie de calitate i-o arată publicului ar trebuie să fie scrierea și vorbirea corectă, urmată de informarea corectă, imparțialitate, respectarea codului deontologic, seriozitate ș.a.

AUTOR: Ghenadie Râbacov

More Stories

Moldova9.com - produs realizat de A.O."Academia de Creație și Inovații Mediatice"
© 2017 Moldova9.com. Toate drepturile rezervate.