Publicat la 2020-10-19

Moldova Nouă

Informația care TE PRIVEȘTE

Gabriela Isac: “Pădurile parcă sunte “ale nimănui”, dar sunt o resursă extrem de valoroasă”

6 min read

Gabriela Isac este activistă civică din Republica Moldova. Tânăra lucrează în organizația Eco Visio, care are misiunea de a promova un mod de viață ecologic. Încă din anul 2015, Gabriela e pasionată de plantarea copacilor, iar acest proces a devenit între timp și  unul necesar pentru țara noastră. Despre o pădure s-ar putea spune multe. Gabriela ne spune: ce reprezintă aceasta pentru ea și cât de importantă este pentru armonia cu mediul și pentru existența umană.

M9: De când și ce specii de copaci plantezi?

GABRIELA ISAC: Încă din copilărie am avut tangențe cu creșterea copacilor – mamei mele îi plăcea să crească diferiți coniferi din sămânță… Mai conștient deja în adolescență, când încercăm să transplantez salcâmii dintr-un loc unde acestea s-au semănat des, pe un deal despădurit… Sau să cresc un dud sau platan din sămânță. Oficial “cariera” mea că plantator a pornit în 2015, atunci când am co-fondat inițiativa Seed It Forward și am început să organizez plantări pentru voluntari împreună cu alți membri ale inițiativei. Atunci aveam foarte puțină experiență, ceva învățăm de la specialiști, ceva din internet, și foarte mult din practică. Procesul acesta de învățare tot continuă, din eșecuri, din succese… deja nu prea mai număr câte plantări am organizat (peste 30), câți mii de copaci s-au plantat (că puieți, semințe, butași). Îmi place să plantez specii diverse – așa e și mai interesant, și mai bine pentru biodiversitate. Am plantat diferite specii de stejar și arțar, mălin, dud, frasin, tei, ulm, vișin turcesc, sălcioara, salcie, catalpa, plop; diverși pomi fructiferi (cătină, măr, păr, prun, cais, cireș), copaci și arbuști nuciferi (midgal, nuc, nuc negru, alun, alun turcesc); salcâm, salcâm boieresc (glădiță), salcâm japonez (soforă); tuia, pin, molid și brad; arbuști decorativi și/sau fructiferi – iasomie, corn, lemn câinesc, liliac, măceș, spiree, căprifoi tătăresc, vișin pufos… și altele.

M9: Are nevoie Republica Moldova de aceste plantări?

GABRIELA ISAC: Absolut. În Moldova demult se simte lipsa arborilor; trebuie crescută și suprafața pădurilor, dar și în genere numărul de copaci prin localități, câmpuri, etc. Poate plantările pe care le organizez cu colegii nu-s cele mai mari, e puțin comparativ cu cât ar trebui să fie plantat… dar scopul nostru nu e să plantăm neapărat mult, dar să plantăm astfel încât mai mulți puieți din cei plantați să se prindă, iar cei care participă la plantare să învețe practici bune și să poată să le transmită mai departe. Simt foarte mult lipsa de asemenea plantări ”calitative”. Facem plantări nu doar pentru a mări suprafața împădurită, dar și ca o activitate educațională: iată așa se plantează pe o pantă, iată ce specii sunt mai potriviți acolo sau acolo… se poate de amestecat diferite specii, de combinat copaci și arbuști; pot să existe nu doar livezi sau păduri, dar și păduri comestibile. Nu e suficient doar să plantezi, e nevoie și să ai grijă / să protejezi ceea ce ai plantat în continuare. În așa mod, creștem și arbori, și oameni.

M9: Ce înseamnă pentru tine pădurile Moldovei, care este rolul lor în viața cotidiană?

GABRIELA ISAC: E ceva indispensabil, dar majoritatea timpului se uită de asta, și puținele păduri ce le avem sunt folosite doar ca o sursă de resurse – în mod principal, lemn. Pădurile sunt ca și cum ”ale nimănui”, dar e o resursă extrem de valoroasă de care beneficiem cu toții, chiar și cei, pentru care ”Codrii” este doar un cuvânt. Eu trăiesc în oraș și rar când ajung la pădure adevărată; în schimb, o pădure pentru mine înseamnă foarte multe beneficii: reglarea climei, atragerea ploilor, curățarea apei și a aerului, casa pentru multe specii de floră și faună sălbatică, stocarea carbonului și menținerea ciclului de nutrienți… rolul pădurilor se simte în special când acestea lipsesc: te uiți la o albie uscată a râului, la un deal erodat, la o roadă compromisă de secetă – și te gândești: ce diferit ar fi dacă aici erau niște arbori, o pădurice sau chiar și o simplă fâșie forestieră! Da chiar! Avem nevoie de păduri, dar nu atât de păduri mari neapărat, cât de perdele forestiere de tot felul – pentru protecția malurilor, pe drumuri, pe câmpuri. Și cât mai urgent. Să avem o rețea verde care să disperseze beneficiile arborilor peste tot – să oprească scăderea nivelului apelor subterane, să micșoreze efectele secetei, să liniștească vânturile, să protejeze solurile, să aprovizioneze localnicii cu lemn, nuci, fructe, pomușoare, etc.

M9: Ar putea fi ele atracții turistice în Moldova?

GABRIELA ISAC: Cred că deja sunt, doar că pentru cercuri mai restrânse de oameni (care-s mai interesate de drumeții)… ar fi bine să le viziteze mai mulți oameni, să simte pe pielea proprie minunea și importanța pădurii, să-i cunoască problemele, să lupte pentru protecția ei… dar și oamenii trebuie pregătiți, și pădurile (trasee, altă infrastructură), astfel încât turismul de pădure să nu o dăuneze, să fie voluntar sau condiționat responsabil. 

M9: Ai avut acțiuni de plantare în zona Orheiului?

GABRIELA ISAC: Deocamdată nu, dar am primit invitația a colabora la plantarea arborilor și arbuștilor lângă Art Lab Eco Camp, în preajma satului Furceni. Urmează să vedem cu coordonatorii Camp-ului ce viziune au ei și cum aceasta ar putea fi realizată – dacă e permis de plantat acolo, ce specii sunt potrivite pentru zona ceea, cum de le protejat de vite, etc. 

M9: Ce soluții vezi tu pentru stoparea defrișărilor pădurilor?

GABRIELA ISAC: Atunci când cineva defrișează pădurea, înseamnă că are interese materiale sau financiare – fie lemn de construcții sau pentru foc; fie vrea să construiască ceva acolo… Și diferite interziceri nu fac ca aceste interese să dispară – din contra, oamenii caută cum să le ocolească. Cred că e nevoie de soluționarea cauzelor acestor probleme și satisfacerea acestor nevoie într-un mod mai prietenos mediului – schimbarea modalităților de încălzire, crearea plantațiilor special destinate pentru producerea lemnului, motivarea și susținerea celor care creează plantațiile sau fâșii forestiere… și, desigur, controale mai serioase – inclusiv cu implicarea cetățenilor simpli, dar activi, pentru depistarea tăierilor local și schemelor mai sus… și de explorarea serviciilor adiționale, nemateriale, ce ne poate oferi pădurea. Când pădurea e un loc pentru drumeții, recreere, când mai mulți sunt cu ochii pe ea – e mult mai ușor să depistezi tăieri ilicite sau rău gândite. Apropo, sunt și multe întrebări la tăieri rase de ”regenerare” și regulamente vechi. Cât de regenerativ sau economic este scopul lor? Trebuie de găsit modalități de a beneficia în continuare de servicii ecologice fără a compromite capacitatea pădurii de a furniza aceste servicii.

M9: Care este opinia ta vizavi de vânătoare? Ești pro sau contra acestui fenomen?

GABRIELA ISAC: Știu că există argumente care justifică vânătoarea, dar în condițiile curente, atunci când ecosistemul și așa este tot mai chinuit, și nu prea se respectă regulile existente – inclusiv vânătoarea în preajma unei localități… și chiar dacă uităm temporar de animale sălbatice și viața lor, tu ca om riști să fii împușcat când te vezi de treaba ta… cred că sunt mai mult contra.

AUTOR: Adriana Negru

Moldova9.com - produs realizat de A.O."Academia de Creație și Inovații Mediatice"
© 2017 Moldova9.com. Toate drepturile rezervate.