FOTO și VIDEO: Regatul piersicilor de pe malul Nistrului

1-10.jpg

foto: ecopresa.md

Sunt promotorii locului de baștină, povestesc cu mare drag despre satele din care vin și au cu ce se mândri – cu gospodari, cu tradiții, cu istorie, cu locuri impresionate. În rândul iubitorilor meleagului natal este și Dorina Onici de la Tudora, raionul Ștefan Vodă, scrie portalul ecopresa.md.

Dorina Onici știe să găsească cele mai frumoase cuvinte despre satul Tudora și activitatea pe care o desfășoară – creșterea piersicilor. A făcut pedagogie, s-a îmbolnăvit de cultură și turism. Și nu se mai poate trata de drag de Tudora. Ori de câte ori i se ivește ocazia, Dorina Onici merge să promoveze satul și oamenii lui.

Localitatea Tudora, scăldată de apele fluviului Nistru, e renumită prin livezile sale de piersici. Fructele nemuririi și ale tinereții veșnice, precum erau considerate piersicile în Orientul Antic, sunt crescute aici de mai bine de patru decenii.

La început de vară, am întâlnit protagonista noastră la Holercani, tot pe mal de Nistru, la Festivalul IA Mania. Alături de familie, dar și de alți oameni din sat, venise să promoveze bogăția aromată și gustoasă a Tudorei – piersicile. De fapt, fructele tinereții sunt un fel de carte de vizită a localității nistrene.

 

Din 2016, în luna iulie, la inițiativa Dorinei Onici, pe mal de Nistru, are loc și un festivalul care pune piersicile la loc de cinste – HAI LA PIERSICI!

„Au trecut peste 40 de ani de când Tudora a devenit Țara Piersicilor. Creștem cu drag cu aceste fructe și ne mândrim că piersicile ne duc faima”, afirmă Dorina Onici.

Promotoarea piersicului regretă că, din cauza condițiilor meteo nefavorabile, în acest an nu va putea fi organizat Festivalul HAI LA PIERSICI!. Protagonista noastră se arată, însă, încrezătoare că acest răgaz va atrage mai mulți vizitatori la ediția din anul 2020. Totodată, speră că piersicile de la Tudora vor cuceri noi piețe.

Mai puține plantații

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, în Republica Moldova sunt 7,4 mii de hectare de livezi de piersici. Totuși, deși se bucură de aprecierea consumatorilor, creșterea piersicilor nu este o activitate fără riscuri. Ploile din acest an au compromis roada. Livezile bătrâne aduc mai puțin profit, piața de desfacere este slab dezvoltată, dăunătorii sunt greu de combătut, iar fermierii decid defrișarea plantațiilor.

Cu toate acestea, cei care înființează sau administrează livezi de piersici, pot conta pe susținerea statului, aplicând la programul de subvenții, susține Olga Calmâș, specialist principal în Serviciul relații externe și comunicare al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

În anul curent, conform datelor AIPA, au fost plantate, până la ora actuală, 19,5 ha de piersic, valoarea investițiilor fiind de 2,3 mil. lei, spre plată autorizându-se suma de 68 197 lei.

O atenție sporită din partea statului este acordată și creșterii produselor eco. Conform procedurilor în vigoare, valoarea maximă a suportului acordat în scopul menţinerii practicilor de agricultură ecologică pentru un beneficiar nu poate depăşi suma de 200 mii lei”, afirmă Olga Calmâș.

Produsele care dezvoltă localități

Produsele locale sunt adevărate cărți de vizită ale localităților. Tudora este capitala piersicilor, promovată prin Festivalul HAI LA PIERSICI!. Satul Ruseștii Noi din raionul Ialoveni își are drept carte de vizită – cireșele, în luna iunie fiind organizat un festival al acestor fructe. În același raion, doar că la Bardar se defășoară un eveniment care pune la loc de cinste nucile.

La Râșcova, Criuleni, cartofii sunt vedetele toamnei. Merele sunt sărbătorite la Soroca, prunele – la Nisporeni, iar strugurii – la Cimișlia. În Moldova se mai desfășoară Festivalul Căpșunilor, Pomușoarelor, Bostaniada și altele.

Festivaluri cu produse crescute local. Selecție Ecopresa.md
Festivaluri cu produse crescute local. Selecție Ecopresa.md

Text: Dinu Rusu

Video: Lucia Tăut

***Acest material este realizat de Asociaţia Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic  din R. Moldova (AJMTEM), în cadrul proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova (MEDIA-M)”, finanțat de USAID și UK Aid și implementat de Internews în Moldova.

Top