Fii o oportunitate pentru a depăși discriminarea și ura în era “Pandemică 2020”

asa-1.jpg

Pandemia virusului corona (răspândirea epidemiei) a condus intreaga lumea spre teamă si incertitudine, dar a creat  si a raspandit, in acelasi timp, și un sens al “umanității”. În timp ce globalizarea a creat infirmitate provocata de noul virus, legătura  stransa dintre familii și vecini prin izolarea forțată a devinit din ce în ce mai accentuata. În Coreea, una dintre cele mai populare povești care a circulat pe retelele de  de socializare  este in legatura cu  o persoană cu dizabilități care  dupa ce a obtinut  cu greu  mastile pentru propriul folos, le-a donat unui birou guvernamental regional pentru persoanele care nu puteau face rost de masti.  In Statele Unite un student de la Universitatea Eastern Kentucky, o  universitate specializata in invatamant pentru persoane cu dizabilitati, a produs și distribuit măști gratuite pentru persoanele surdo-mute. Indiferent de statutul social, bolile infecțioase, au  facut vizibila  slăbiciunea inerentă a ființelor umane.  Toate acestea au contribuit la consolidarea solidarității intre oameni.

Pe de altă parte, oamenii si-au creat întotdeauna „dușmani” pentru a exprima frica și mânia cauzată de diferite boli. Acesti dusmani sunt „discriminarea” și „ura” față de străini sau minorități. În timp ce multe țări din întreaga lume au introdus sisteme democratice, iar conștientizarea drepturilor civile și a drepturilor omului s-a îmbunătățit în întreaga lume, problema „discriminării” și „urii” împotriva bolilor nu este mai puțin gravă ca mai demult. În plus, creșterea utilizării retelelor de socializare și răspândirea de știri false fac această problemă sa fie și  mai gravă.

Xenofobia se răspândeste: de la  chinezi spre întreaga Asia 

Ura chineza s-a răspândit în întreaga lume după ce s-a dezvăluit că virusul corona a fost mai întâi declanșat în Wuhan, provincia Hubei din China. Vestea falsă neconfirmată a înrăutățit ura chineză, răspândind aversiunea asupra întregii populații asiatice. „Sunt îngrijorata de modul cum  se vor comporta alții chiar și atunci când nu tusesc în public”, a spus o frantuzoiaca de origine asiatică care a început aceasta discutie cu  hashtag-ul #JeNeSuisPasUnVirus (“Nu sunt un virus”). “Rasismul legat de  societatea asiatică nu este deloc de subestimat si care trebuie dezbătut. Ceea ce este mult mai rău decât virusul, este rasismul “sistemic”, a declarat ea pe Twitter.

Eula Biss, o autoare americană, explică în cartea sa intitulata  „Pe imunitate” că „De multa vreme omul are convingerea că boala este provocata de cineva, pe care o definește ca o lovitură” și „frica a fost sublimată de discriminare etnică sau rasială, dandu-le nume  epidemiilor conform tarilor de unde au izbucnit, ca de exemplu „virusul chinez”, „gripa spaniolă” , sau gripa italiană”. Acest fenomen rămâne neschimbat în societatea modernă, desi știința a avansat.

Europenii nu fac excepție

În martie, Uniunea Europeană (UE) s-a plâns că europenilor le-a fost greu să-și repatrieze cetățenii  din cauza stirilor false care au circulat conform carora europenii răspândeau  virusul corona în întreaga lume. În special, UE a avut dificultăți în a asigura zboruri în 20 de regiuni, inclusiv în America de Sud și Asia de Sud, susținand că „există mulți populisti  care sustin că avioanele care transportă europenii raspandesc virusul  corona”.Prin urmare, discriminarea împotriva străinilor și ura nu are granițe, indiferent de naționalitate sau regiune.

Ura față de minorități

În timpul aparitiei si raspandirii holerei în secolul al XIX-lea, familia regală a dinastiei Qing a invinovatit noul grup religios rebel, „Lotusul Alb”, de raspandirea holerei. Zvonurile neconfirmate erau răspândite, precum  că boala ar fi fost cauzată de aceștia, pulverizând otravă în fântâni și în câmpurile de castraveți. În Ungaria, de asemeneaa, când 100.000 de oameni au murit de holeră, fermierii care au reusit sa convinga lumea in mod  greșit ca este  drept „moarte prin otravire” au înconjurat castelul și au ucis medici, ofițeri și aristocrați.

În secolul XX, zvonurile răsunătoare din SUA referitoare la  epidemia de gripă spaniolă, au raspandit zvonul  precum ca epidemia ar fi fost cauzată de un grup mic de oameni, imigranți din Europa de Est sau negri, inclusiv nemti.

Un fenomen similar este reprodus  si în secolul XXI. Atenția multor oameni s-a indreptat asupra Bisericii Sincheonji, după ce s-a dezvăluit că o persoană infectată, „al 31-lea pacient”  a  infectat  un grup dintr-o zonă din Coreea de Sud, aparținea bisericii Shincheonji. Media, politicienii si sociologii din străinătate au privit această situație cu îngrijorare. Deși cel de-al 31-lea pacient al bisericii Shincheonji este învinovățit pentru infectarea în masă într-o zonă coreeană, aceasta nu ar trebui să se transforme într-o vânătoare de senzational.Acest incident ar fi trebuit sa mobilizeze oficialitatile pentru organizarea unei mai bune carantini și nu sa aiba in vedere sa sensibilizeze lumea  politica “, au subliniat ei.

Importanța rolului mass-mediei în era pandemiei

Este dificil de eradicat complet problema  „discriminarii” și „urii” care apar în epoca unei pandemii. Cu toate acestea, mass-media poate avea un rol important in prevenirea sau atenuarea acestor probleme.

Mass-media nu trebuie  doar sa publice si să raporteze despre fenomenul cauzat de coronavirus, ci trebuie să  si verifice în mod activ faptele și să încerce să îmbunătățească conflictele cauzate de știri false. Majoritatea consumatorilor de știri tind să acorde atenție materialelor provocatoare. Cu toate acestea, dacă mass-media se concentreaza in special pe stiri provocatoare, fără  a verifica autenticitatea faptelor, incercand doar sa  răspunda nevoilor consumatorilor, mass-media va produce continuu doar acest gen  de știri și conflictul social va deveni mai grav. In felul acesta se ingreuneaza ca  guvernul și cetățenii să se monitorizeze reciproc și să poata găsi soluții mai bune.

Este foarte important ca mass-media să furnizeze impartial știri cetățenilor, dintr-o perspectivă neutra. Cu toate acestea, atunci când oamenii din întreaga lume sunt anxioși din cauza incertitudinii bolilor, este, de asemenea, rolul  mass-mediei să intervină pentru a putea analiza și rezolva problema dintr-un punct de vedere obiectiv, asa cm s-a intamplat si in cazul Razboiului Rece, cand mass-media a  condus reforma și deschiderea, precum  și in cazul democrației în societatea modernă.

Guvernul ar trebui să contribuie la “apropiere spre empatie”

În cadrul unei pandemii, publicul acordă o atenție deosebită instructiunilor și acțiunilor  guvernului, care e format dintr-un grup de experți. Acesta este un fenomen comun în întreaga lume, indiferent dacă aceste țări au un guvern mic sau nu.

Prin urmare, guvernul ar trebui să încurajeze distanța socială, dar ar trebui să  condtribuie  si la o deschidere spre empatie. Daca nu se reuseste sa se realizeze acest lucru, dezarmonia și frica care ar putea sa apara in cadrul unui anumit grup, pot conduce la  alte dezavantaje sociale, cum ar fi violența și agravarea securității. Trebuie amintit că oricine sau orice țară poate fi victimă a urii și discriminarii într-o epocă în care lumea se indreapta spre colectivitate.

Problemele conflictului rasial și discriminarea împotriva grupurilor minoritare cauzate de boli infecțioase au apărut constant de-a lungul  istoriei omenirii. Aceste cazuri care apar nu trebuie lăsate să împiedice rezolvarea bolii și dezvoltarea societății. Și acest lucru poate fi diminuat prin eforturile guvernului de a indruma cetatenii spre empatie și un rol crucial il joaca si  mass-media.

Unii afirma că rolul guvernului și al mass-mediei a fost diminuat in ultimul timp din cauza dezvoltării retelelor de socializare și  YouTube-ului. Cu toate acestea, s-a confirmat că, cu cât sunt mai multe crize naționale, cu atât mai mulți cetateni urmăresc instructiunile și acțiunile guvernului și ale mass-mediei  pentru a obține informații utile, datorita  expertizei și credibilitatii acestora.

Experții din diverse domenii spun că coronavirusul va aduce o schimbare mare în modul în care oamenii trăiesc și gândesc în întreaga lume. Unii vor regresa, dar alții se vor dezvolta. Sper că această pandemie ne va face să învățăm sa avem o atitudine mai matura față de problemele de „discriminare” și „ură” și să reusim sa  rezolvăm într-un mod mai delicat  viitoarele pandemii.

AUTOR: Adela Lee, Coreea de Sud

Top