Ce îi impiedică pe părinţii din Republica Moldova să aibă mai mulţi copii?

Vasile-i-Cristina-Cucu.jpg

Două familii tinere din orașul Orhei, care au câte un copil, spun că își doresc pe viitor doi sau trei copii. La fel ca și ei, multe familii din Moldova își doresc același lucru. Totuși, spun tinerii, pentru ca toate cuplurile să poată avea atâția copii, câți își doresc, ar trebui îndeplinite mai multe condiții decisive.

Ne dorim încă un copil, dar numai după ce vom fi mai pregătiţi din punct de vedere financiar”, spun soţii Elena şi Mircea Ţîra, un cuplu din Orhei, care, cresc împreună o fetiţă de aproape doi ani. Înainte de a avea al doilea copil, Elena (27 de ani) planifică să îşi dezvolte afacerea pe care a lansat-o în perioada concediului de maternitate – cursurile prenatale pentru cuplurile care se pregătesc să devină părinţi. Cei doi soţi intenţionază să se mute cu traiul în Capitală, unde sunt mai multe posibilităţi de creştere profesională, spun ei.

La fel ca şi soţii Ţîra, multe cupluri din Republica Moldova și-ar dori doi sau mai mulți copii. În realitate, însă, fertilitatea este cu mult mai scăzută. În anul 2018 în  țara noastră s-au născut cel mai puțin copii de la independență încoace, potrivit Biroului Național de Statistică.

Motivele sunt diferite, se arată în raportul UNFPA „Starea Populației Lumii 2018” – pornind  la emigrarea masivă a tinerilor, constrângerile de ordin financiar, lipsa creșelor sau a politicilor prietenoase de reconciliere a vieții de familie cu cea profesională, și până la problemele de ordin medical. Numărul mic de naşteri, spre exemplu, în rândul cuplurilor tinere, poate fi cauzat şi de infertilitatea asociată infecţiilor cu transmitere sexuală, care ar putea fi prevenite prin educație pentru sănătate și utilizarea prezervativului.

 „Angajatorii nu prea încurajează tinerii tătici”

Mircea şi Elena Ţîra consideră că în Republica Moldova ar trebui să fie puse în practică mai multe mecanisme de realizare a politicilor prietenoase familiilor, pentru a crea un mediu favorabil cuplurilor care își doresc mai mulţi copii.

Mă gândesc în primul rând la concediul de paternitate, care este critic pentru ambii părinți, deoarece atât mama, cât și tata, trebuie să aibă grijă de copil încă din primele zile de la naştere. La noi în Moldova, angajatorii nu prea încurajează tinerii tătici să meargă în astfel de concediu pentru că au nevoie de forţă de muncă şi orice zi în minus e lipsă de activitate. Totodată, mulţi părinţi nici nu ştiu că au posibilitatea să beneficieze de acest tip de concediu, asta înseamnă că e nevoie de mai multă informare în acest domeniu”, spune Elena.

Potrivit tinerei familii, o altă soluţie ar fi accesul la creşe, care ar permite femeilor să revină la serviciu atunci când își doresc, actualmente numărul creșelor fiind mic.

Dacă nu au susţinere din partea familiei sau alte posibilități, atunci femeile sunt nevoite să stea în concediu de maternitate până la trei ani. Astfel ele își pierd abilitățile profesionale, iar revenirea ulterioară la muncă este mai dificilă”, afirmă Elena.

Totodată, factorii economici sunt la fel de importanți. „Atâta timp cât trăieşti la părinţi, nu ai un loc de muncă bine plătit, e greu să te gândeşti la copil”, adaugă Mircea.

„Dacă bărbaţii s-ar implica mai mult în creșterea copiilor, cuplurile s-ar decide mai uşor la o nouă sarcină”

Un alt cuplu de tineri din Orhei, Vasile şi Cristina Cucu ar vrea să mai aibă doi copii în următorii cinci ani. Cristina are 25 de ani şi se află în concediu de maternitate cu primul copil, Matei, care a împlinit recent 18 luni. Până la naştere, tânăra a activat într-o companie străină. Vasile are 28 de ani şi este contabil.

Cei doi spun că au învăţat din mers să fie părinţi. Cristina afirmă că bărbatul s-a implicat în creşterea copilului încă de la maternitate. „A îngrijit copilul, i-a schimbat scutecul şi a avut grijă să-l hrănească, deoarece eu am avut nevoie de mai multă recuperare”. Pentru a fi alături de soţie şi copil în primele zile de după naştere, Vasile şi-a luat concediu de paternitate.

„M-am implicat cap-coadă în planificarea și nașterea copilului. Am asistat la naştere, am trecut toate emoţiile împreună, clar că pentru soţie a fost mai greu, dar eu i-am fost alături”, spune, zâmbind, tatăl.

Vasile a continuat să participe în permanenţă în îngrijirea şi educarea copilului – îl hrăneşte, se plimbă cu el, încearcă să îi citească din cărţile pentru copii. „Ca tată, îl învăţ zilnic lucruri mici, dar foarte utile – cum să bea cu paiul, cum se emit diferite sunete etc”, povesteşte tatăl.

Cristina consideră că dacă toţi tații s-ar implica mai mult în creşterea copiilor, femeile s-ar decide mai uşor să aibă încă un copil. Ea recunoaşte că a început să se gândească la cel de-al doilea copil la numai câteva luni după naşterea lui Matei.  „Îi spuneam soţului că mai vreau un copil”, spune tânăra mamă.

Politicile de stat sunt mai prietenoase, aplicarea în practică – încă nu

Potrivit UNFPA, unele politici de stat pentru susținerea familiilor tinere de a avea  numărul dorit de copii, cum ar fi introducerea concediului de paternitate și flexibilitatea celui maternal, au fost realizate în ultimii ani. În continuare, se cere mai multă atenție și investiții pentru realizarea în practică a acestor politici, în special în sectorul privat. Unele instituțiile angajatoare continuă să fie reticente la situația femeilor însărcinate sau a părinților cu copii mici. De asemenea, stereotipurile de gen și normele sociale descurajează bărbații să se implice mai mult în creșterea și educarea copiilor, iar planificarea familială este un subiect tabu pentru multe femei și bărbați.

Sunt necesare eforturi adiționale pentru a reduce aceste bariere și a oferi tuturor femeilor și bărbaților posibilitatea de a-și realiza drepturile reproductive și a avea atâția copii, câți își doresc, afirmă organizația.

Top