Publicat la 2021-05-20

Moldova Nouă

Informația care TE PRIVEȘTE

Andrei Cociug: “Atunci când părăsești Moldova este la fel ca și cum te-ai desprinde din brațele mamei”

6 min read

Andrei Cociug, asistent medical stabilit în Germania FOTO: Arhivă personală

Chișinău, Moldova – Cu 8 ani în urmă, Andrei a pășit pentru prima dată pe aeroportul din Germania. Cu sufletul plin de griji și de dor, tânărul a coborât agale scările avionului. În timp ce abia conștientiza ce drum greu va avea de parcurs, acesta a realizat că a lăsat Moldova în urmă. În acest reportaj vom avea ocazia să-l cunoaștem pe Andrei Cociug – exemplul pur că fiecare moldovean plecat peste hotarele țării are câte o poveste de spus.

“Cu lacrimi în ochi, mi-am luat rămas bun de la colegi, prieteni și rude. Am ajuns în Germania. Un drum atât de lung, cu toate că nu am avut de mers pe jos prin păduri și munți, cum au venit unii. Eu simțeam această distanță în inimă. Cu cât mai mult mergeam, cu atât mai mare era dorul să mă întorc înapoi!”. După mai mulți ani de colegiu de medicină  și un an lucrat ca medic de urgență, Andrei nu a mai rezistat să trăiască cu un salariu de doar 2500 de lei. Și a plecat.

Și el este doar unul dintre cei peste 800.000 de moldoveni plecați peste hotare. Cel mai trist e că fiecare al cincilea dintre cetățenii emigrați este un specialist calificat, cum ar fi profesor, medic, economist sau inginer. Potrivit BBC, patru oameni părăsesc țara în fiecare oră, transformând Moldova în statul cu cea mai mare rată de scădere a populației.

Andrei s-a născut în Horești, Ialoveni, un sat pitoresc din Republica Moldova, înconjurat de vii și livezi. A absolvit gimnaziul din localitate, după care a ales să ducă la bun sfârșit cel mai mare vis al mamei sale – cel de a merge pe urmele medicinei. Astfel, a depus actele la Colegiul Național de Medicină și Farmacie.

După finalizarea colegiului, în anul 2012, Andrei s-a angajat ca felcer la Spitalul de Urgență din Răzeni. “ Lucram pe unitatea de salvare. Pentru mine aceasta adrenalină pe care o primeam era ceva W-A-W!  Era o singură mașină de salvare pentru 15 sate, printre care și satul meu natal. Eram mândru de profesia mea, dar din păcate cei 2500 de lei pe lună era mult prea puțin, pentru a-ți face un viitor acolo unde te simți fericit!”, ne mărturisește Andrei.

Ideea de a pleca din Moldova îl urmarea.“ Tatăl meu,văzând, că eu, chiar dacă aveam un serviciu, eram nevoit să cer bani de la el, m-a îndrumat să merg mai bine peste hotare și să îmi fac un viitor. Aveam o propunere de la cineva să merg în Germania, să lucrez la un resaurant, să spăl vasele pentru 500 de euro lunar. Această sumă suna destul de bine atunci pentru mine. Cel mai greu îmi era să mă despart de serviciu. Majoritatea colegilor de lucru de la salvare aveau ani buni lucrați și îmi spuneau că mai bine plec acum, cât încă nu m-am împotmolit, căci ei dacă ar fi în locul meu, ar pleca”.

În căutarea viitorului

“ Erau momente când nu îmi ajungeau bani de combustibil, pentru a merge la serviciu. După ce am învățat limba, am fost angajat la un azil de bătrâni. Ce bucurie mare aveam!  Acum lucrez ca asistent medical. Merg cu mașina la pacienți acasă. M-am căsătorit și nu mai sunt singur, m-am călit cu viața printre străini, dat totuși dorul de casă îl am mereu în inimă!

În Moldova există frica de neschimbare!


Andrei Cociug alături de alți moldoveni stabiliți în Germania FOTO: Arhivă personală

Știm cu toții că oamenii  nu pleacă de bine sau pentru că nu și-ar iubi țara, ci pleacă dezamăgiți de guvernarea noastră coruptă și de sistemul găurit.

 “De schimbare nu cred că există frică, pentru că noi cu toții ne-o dorim. Cred că există frică de neschimbare. Trebuie să recunoaștem că lucrurile în Moldova nu stau deloc bine. Fiind o țară atât de mică ar trebui să înflorească, mai ales la câte ajutoare primește din Uniunea Europeană, Rusia, SUA, etc. Dar din păcate corupția s-a acomodat în capul mesei”, mărturisește Andrei.

“Primesc o energie pozitivă atunci când ajut”

Astăzi, chiar dacă este departe de casă, Andrei face tot posibilul  să ajute cât de puțin copiii care într-adevăr au nevoie.  “Am scris o postare în care am anunțat  că vreau să colectez haine pentru oamenii săraci, iar mai multe persoane de aici din Germania nu au fost indiferente și s-au implicat activ”.

 Andrei Cociug și elevii liceului Teoretic Horești FOTO: Arhivă personală

Dragă Moldovă…

Cu toții știm că nouă, tuturor ne este dragă Moldova, dar mai dragă ne este viața frumoasă. Suntem bogați în peisaje rurale, monumente istorice, rezervații naturale, oameni ospitalieri, chipuri primitoare, și  lista nu se sfârșește aici. Andrei consideră că: “Moldova are toate plăcerile sufletești! Familia, rudele, primii profesori. Atunci când părăsești prima dată Moldova este la fel ca și cum te-ar desprinde din brațele mamei și te-ar da în brațele unei alte femei! Chiar dacă acea femeie încearcă să te surprindă mereu financiar și cu alte lucruri frumoase, oricum mereu ești cu gândul la mama ta!”

La întrebarea “ Ce ai aduce din Germania în Moldova ?”, răspunsul a fost: “ În țară aș aduce  tot ceea ce m-a făcut să plec. Dacă aș putea, în primul rând aș aduce salariile pe care le merităm. Noi toți merităm să trăim mult mai bine acasă!”.

Comunitatea moldovenilor în Germania

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, cele mai mari diaspore de moldoveni se atestă în Canada și Ucraina, cu peste 18 000 de concetățeni de ai noștri în fiecare dintre aceste țări, în Spania -16 mii, Germania – 15 mii și în Israel – peste 13 mii.

“Cu regret, trebuie  să recunosc că comunitatea moldovenilor din Germania după părerea mea nu este atât de unită și prietenoasă așa cum mi-aș dori să fie. Fiind activ în diferite grupuri pe pagina de Facebook și moderator al unui dintre acestea, observ mereu principalul minus pe care îl au mulți moldoveni. Evident nu sunt toți la fel, nu aș vrea să fiu înțeles greșit. Dar se observă uneori și din Cosmos invidia, ura și indiferența pe care o poartă mulți în sufletele lor. Cred că prea repede uităm de unde ne-am pornit! Uităm să mulțumim celor care ne-au ajutat și uităm să fim mai buni! Cu toate acestea, Germania ne învață să fim mai responsabili, mai punctuali și mai calculați. Așa că eu sper și cred că timpul o să ne facă să devenim o comunitate unită. Alegerile parlamentare din 2020 au demonstrat că putem fi și uniți!”.


Andrei la alegerile parlamentare din anul 2020 FOTO: Arhivă personală

Atâta dor cât au strâns moldovenii nu a strâns nici o altă națiune

După toate cele îndurate, Andrei vrea să se întoarcă acasă. “Chiar dacă am un serviciu bun și am trecut de acele perioade grele, mi-aș dori nespus să ne întoarcem într-o bună zi cu toții acasă. Este foarte trist că, mergând de maximum două trei ori pe an acasă, putem număra de câte ori aproximativ ne vom mai putea vedea părinții în viață. Sună îngrozitor, dar asta e realitatea, știind că omul nu este veșnic”.

Dorul lui Andrei Cociug față de țară, față de poporul moldav și față de localitatea în care și-a trăit copilăria se resimte și în versurile pe care le scrie:

“E zi frumoasă azi afară

Și gândul meu spre sat îmi zboară

Mă copleșesc frumoase amintiri,

Mi-e dor de voi, părinți, prieteni și vecini.

E sărbătoare astăzi

E hram la mine-n sat,

Iar eu printre străini

Lucrez îndurerat…”

AUTOR: Mădălina Solomon, studentă, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, USM

Moldova9.com - produs realizat de A.O."Academia de Creație și Inovații Mediatice"
© 2017 Moldova9.com. Toate drepturile rezervate.