ANALIZĂ IPRE: Polarizarea pe criterii etnice trebuie să dispară din discursurile actorilor politici

paper-layout-stas-1140x500.jpg

Polarizarea sporită a societății este unul din principalele obstacole în calea dezvoltării, iar aceasta aprofundează vulnerabilitatea tinerei democrații, care deja suferă de o concentrare din ce în ce mai mare a puterii și de o erodare puternică a încrederii în Guvern. Astfel, normele discursului public angajat de politicieni trebuie schimbate și lăsată deoparte practica zadarnică a partidelor de axare pe geopolitică, dar nu pe programe și politici de modernizare. Acestea sunt unele concluzii ale notei analitice elaborate de Stanislav Ghilețchi, analist al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Sarah Pagung, Expert în cadrul Centrului German pentru Relații Externe (DGAP).

Potrivit autorilor studiului, partidele pro-europene din Moldova se bucură de sprijin minim (2%-6%) din partea grupurilor etnice ucrainene, ruse, găgăuze sau bulgare. Pe de altă parte, sprijinul pentru partidele pro-ruse în rândul acestor grupuri etnice variază de la 54% la 74%.

Astfel, alegerile parlamentare generale din februarie 2019 se anunță a fi mai degrabă o bătălie între „noi versus ei” decât o competiție privind care dintre politici ar putea dezvolta țara și restabili încrederea cetățenilor după ani de promisiuni neonorate.

„Când o țară se divizează în tabere oponente cu identități și preferințe care se exclud reciproc, cum este cazul Moldovei, acesta este un indicator că polarizarea a atins un nivel deosebit de îngrijorător. De exemplu, opiniile pro-ruse sunt exprimate nu doar de etnicii ruși, dar și de cei ucraineni, bulgari și găgăuzi. Această aliniere la o singură dimensiune a creat niște oscilări politice destabilizatoare pe parcursul ultimilor 27 de ani de independență a Moldovei. Populația din Moldova a suferit destul în urma diviziunilor și polarizării. Dacă politicienii nu doresc sau nu sunt în stare să facă compromisuri pentru a uni țara, diviziunea politică va crește treptat până la punctul când ar putea fi prea târziu să se mai facă ceva în această privință”, este de părere Stanislav Ghilețchi

Potrivit IPRE, diviziunile geopolitice dintre Est și Vest vor continua să provoace dezbateri aprinse, dar, indiferent de interesele lor geopolitice înguste, actorii politici ar trebui să se axeze pe prioritatea comună de îmbunătățire a vieților cetățenilor. În timp ce diferențele privind politicile sunt parte inerentă a oricărei societăți democratice, exploatarea nemulțumirilor între diverse grupuri etnice nu este. Dezbaterea privind viitorul țării nu trebuie să se ducă între grupul etnic majoritar și minoritatea națională, ci mai degrabă între cetățenii Republicii Moldova.

„Acordul de Asociere cu UE oferă posibilitatea de modernizare a întregii societăți. Este foaia de parcurs către democratizarea și dezvoltarea Moldovei. Politicienii ar trebui să implementeze politici care să sporească integritatea sistemului judecătoresc, să restabilească încrederea publică în instituțiile de stat, să îmbunătățească eficiența sistemului de sănătate, să aducă inovațiile în sala de clasă și să reconstruiască drumurile și podurile”, crede Sarah Pagung.

Astfel, potrivit analizei IPRE, unul din modele de depășire a acestor probleme ar fi preluarea practicilor bune care sunt implementate pe parcursul mai multor ani în UE și construcția unei identități europene. Un sentiment comun de apartenență este perceptul drept crucial pentru crearea coerenței, facilitarea solidarității în rândul statelor membre ale UE și cetățeni și formarea acceptării și legitimității pentru Uniune și politicile sale. Așadar, aceasta este percepută drept un pilon al stabilității europene, în special pe timp de criză.

Recomandările IPRE, le găsiţi pe ipre.md.

REDACTOR: Alexandra Şaiman

Top