ANALIZĂ: Cum brandul de ţară “Wine of Moldova” INSPIRĂ piaţa de vinuri din România

londonwinefair17__005-752x440.jpg

În anul centenar se discută mult despre apropierea de Moldova. Pentru vin ca brand de țară, frații de peste Prut sunt de apreciat și de urmărit îndeaproape. Primul aeroport al vinului a fost deja inaugurat la Chișinău în vara lui 2017. Oare cum ar putea România să se poziționeze în lume pe harta internațională a brandurilor viticole? Care ar fi punctul nostru forte? Cum ne-am putea diferenția și promova unitar?, scrie Silvia Palasca – Specialist Web & Social Media pe vinul.ro.

Anul 2013 a fost un moment-cheie, când cei angrenați în industria vinului din Moldova au înțeles că au o singură șansă de prosperitate. Aceasta era construirea unui brand de țară puternic, coerent, ancorat în istorie, dar cu valori corespunzătoare cerințelor moderne de pe piață, probabil după modelul vinului Austriei. Orgoliile individuale au fost puse în pauză și s-au căutat soluții viabile pentru salvarea sectorului vini-viticol, principala sursă de avuție a țării.

De la legenda berzei la “Wine of Moldova”

Legenda berzei albe povestește cum atunci când cetatea Gorodești a fost asediată de turci, moldovenii au rezistat eroic și au înfrânt cotropitorii fiind ajutați de berze albe. Acestea aduceau deasupra cetății

logo moldova wines of moldova

ciorchini de struguri pentru vitejii care luptau, dându-le puteri.

Această istorisire a Moldovei legată de vin, a fost transpusă într-o formă grafică modernă în logo-ul care reprezintă conceptul ”Wine of Moldova”, lansat cu ocazia vizitei secretarului de stat american John Kerry și promovat la ProWein Dusseldorf 2014.

Obiectivele economice enunțate de oficialii moldoveni includeau:

  • până în anul 2020 exporturile de vin să crească până la 200 de milioane de litri ( creșterea exportului de vin îmbuteliat cu 50 mln de litri)
  • să crească prețul mediu la export cu 15%,
  • să fie dublat consumul de vin îmbuteliat pe piața internă.

Brandul de țară astfel creat oferă produselor o umbrelă unitară de promovare pe piețele externe (Europa, SUA, China), în schimbul respectării unor standarde de calitate pentru a nu dăuna imaginii unitare.

In 2018 Moldova a participat la ProWein cu 44 de reprezentanți, 41 fiind grupați sub brandul de țară, în creștere față de 2015, când delegația a avut doar 24. Focusul nu este doar extern, ci și intern, prin Ziua Națională a Vinului, sărbătorită la Chișinău în luna octombrie.

De remarcat și comunicarea publicitară unitară, convergentă cu valorile promovate: pământul, apa, soarele și via. Culorile simbolice pentru acestea (negru, albastru, galben și verde) se regăsesc în materialele de promovare atât online, cât și în bannerul țesut de mână pentru standul de ProWein, ca un tribut adus muncii migăloase a vinificatorilor.

Situația României – lipsa reputației colective

Investițiile masive în agricultură premergătoare aderării și posibilitatea deschiderii comerciale ulterioare au creat premisele unei înfloriri a sectorului vini-viticol în România. Deși numărul cramelor aliniate la standarde internaționale din punctul de vedere al tehnologiei și know-how-ului a crescut, depășind 100, nu există o convergență a brandului de țară în acest sens sau o strategii unitare.

Lipsa implicării autorităților în această problemă poate fi interpretată în mai multe moduri, însă nu rămâne mai puțin condamnabilă.

O primă interpretare poate fi legată de aversiunea post-decembristă la orice idee de centralizare a deciziilor economice. O altă interpretare poate fi o abordare liberală a situației, susținută de idei capitaliste și antreprenoriale. O ultimă și tristă premisă este cea a lipsei de interes pentru acest sector și a unei abordări de tip laissez-faire, care este în detrimentul evoluției.

Îngrijorătoare poate fi și atitudinea individualistă a reprezentanților cramelor care nu văd plus-valoarea unui astfel de demers.

În ceea ce privește finanțarea, este grav că între 2014-2018 România a atras doar 14% din fondurile disponibile pentru viticultură. Această situație se datorează unei lipse de asocieri între micii producători care să îi califice pentru îndeplinirea criteriilor de eligibilitate la finanțare. O colaborare lucrativă s-ar putea transforma ulterior într-o colaborare creativă.

Analiza integrală o citiţi pe vinul.ro.

REDACTOR: Alexandra Şaiman

Top