Peste 60 de femei primar din Republica Moldova și România, reunite într-o ședință comună la Constanța. Au adoptat o REZOLUŢIE

img-5.jpg

61 de femei primar, membre ale Rețelei Femeilor Primar din cadrul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) și ale Ligii Femeilor Primar de Comune din cadrul Asociației Comunelor din România (ACoR) s-au reunit la Constanța în perioada 14-16 septembrie. Sesiunea Extraordinară a Ligii Femeilor Primar de Comune din România a avut loc în prezența președintelui Asociației Comunelor din România Emil Drăghici, iar primarul de Năvodari, județul Constanța Florin Chelaru și deputatul în Parlamentul României George Vișan au ținut să le spună doamnelor bun venit  în orașul de pe malul Mării Negre, scrie calm.md.

În cadrul Sesiunii au fost punctate problemele cu care se confruntă APL din ambele state, au fost făcute propuneri de modificări legislative, în vederea depășirii obstacolelor în implementarea unor proiecte de investiții majore și au fost identificate modalități de cooperare în beneficiul ambelor state. Totodată, au fost puse bazele a 15 înfrățiri între comune din România și Republica Moldova.

Emil Drăghici, președintele ACoR  a menționat, între altele, că această cooperare a AcoR și CALM este instituționalizată din 2013. „Prezența colegelor-primari din Republica Moldova este datorată abnegației de care a dat dovadă Dna Mariana Gâju.” Totodată, Emil Drăghici a subliniat faptul că, de multe ori, funcțiile de conducere sunt ale bărbaților, istoria demonstrează că acestea sunt masculinizate.  „Încet-încet trebuie să ne obișnuim ca această egalitate să fie materializată prin prezența în cât mai multe posturi de decizie a femeilor, deoarece în timp s-a dovedit că au un mai mare echilibru decât noi, bărbații.”

Gazda evenimentului, președintele Ligii Femeilor Primar de Comune din România, primarul de Cumpăna, Județul Constanța Mariana Gâju a scos în evidență faptul că aceste reuniuni sunt importante, deoarece nu rămâne totul la nivel declarativ, festiv dar, simțind aceleași greutăți, sunt aduse în discuție problemele cu care se confruntă ambele părți. „Era firesc ca noi, din România, să solicităm modificări la legislația privind APL. De-a lungul anilor, cel puțin de 14 ani, de când fac parte din Asociația Comunelor din România sunt abordate probleme care nu și-au găsit rezolvarea, indiferent de culoarea politică a Guvernului, dar sunt și probleme, nu puține, care au fost soluționate. Toate acestea nu au făcut decât să ducă la o armonizare a legislației din APL, la o coroborare a legilor, la o înlesnire fiscală care să permită ca la bugetul local să rămână resurse financiare care vin din localitatea respectivă și să permită APL să se dezvolte fără ca primarul să stea cu mâna întinsă la poarta Guvernului sau a ministerelor care, de foarte multe ori, rămâne închisă.”

La finalul Sesiunii a fost votată o Rezoluție Comună a Structurilor Asociative ale Femeilor-Primari din România și din Republica Moldova unde au fost trasate acțiunile comune necesare colectivităților locale rurale, printre care:

1.      Respectarea de către Guvernele României și Republicii Moldova a Cartei europene a autonomiei locale;

2.     Organizarea, cât mai urgent cu putință, a unei ședințe comune a Guvernului României și a Guvernului Republici Moldova, cu participarea reprezentanților Consiliului Autorităților Locale din România și din Republica Moldova, în vederea identificării căilor de acțiune în spațiul comun european și extraeuropean;

3.     Identificarea soluțiilor ce ar permite ca în cadrul programelor susținute de UE, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate, să poată participa și alte comune din România înfrățite cu satele și comunele din Republica Moldova, nu doar cele din aria de acoperire din județele Botoșani, Iași, Vaslui și Galați;

4.     Organizarea în comun de programe de perfecționare a personalului din APL.

Evenimentul s-a desfășoare sub auspiciul Centenarului Marii Uniri. Întregul subiect îl citiţi pe 

REDACTOR: Alexandra Şaiman

Top