Victoria BUCĂTARU, directoare executivă APE: Traseul de la “povestea de succes”, la “zona de risc”

15003259_10154706979991323_629912641534926757_o.jpg

Invalidarea alegerilor locale din municipiul Chișinău a generat nemulțumirea nu doar a candidatului, căruia i-a fost lezat dreptul de a prelua funcția de Primar al capitalei, dar și a partenerilor de dezvoltare ai țării, pentru care situația politică ce s-a creat, aparent, subit pe final de iunie a devenit rapid una de criză. Pentru toți actorii implicați, dar și pentru întreaga societate, decizia finală a Curții Supreme de Justiție nu a fost decât o reconfirmare a convingerii pe care deja o împărtășeau – și anume, că ne confruntăm cu lipsa de independență și de transparență în procesul de luare a deciziilor în sistemul judecătoresc, dar și cu perpetuarea unor vulnerabilitățile majore la adresa statului de drept în Republica Moldova, scrie Victoria Bucătaru, directoarea executivă a Asociaţiei pentru Politică Externă în editorialul său pentru Buletinul Lunar al APE/FES.

Astfel, deși vorbește despre anumite progrese în domeniul economic, Guvernul de la Chișinău rămâne, mai ales acum, restant la capitolul democrație, situația actuală fiind calificată drept un „stat capturat” cu un parcurs incert. De facto, „povestea de succes” a Republicii Moldova s-a sfârșit odată cu furtul miliardului. Din cauza indicelui ridicat al corupției, nu a fost posibilă calificarea țării pentru Programul Compact 2, oferit de Statele Unite ale Americii prin intermediul Millenium Challenge Corporation. De asemenea, partenerii euro-atlantici au stabilit o serie de condiționalități – inclusiv de ordin politic – mult mai dure pentru oferirea unui potențial sprijin financiar. Și pentru că mult prea multe dintre angajamentele asumate în cadrul unor documente contractuale-cheie, unul dintre care este Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, nu au fost îndeplinite, Bruxellesul a sistat de mai multe ori asistența macro-financiară promisă pentru Republica Moldova.

Drept urmare, dacă până acum mesajele partenerilor de dezvoltare erau transmise într-o formă latentă, astăzi putem să ne referim și la mesaje ceva mai puțin diplomatice, care vin din capitala UE. „Apogeul” a venit la 5 iulie curent, când Parlamentul European a adoptat, cu votul a 343 din 538 de europarlamentari prezenți la ședință, reprezentați ai diverse familii politice europene, o rezoluție referitoare la criza politică din Republica Moldova, survenită ca urmare a invalidării alegerilor locale pentru funcția de primar al municipiului Chișinău.

În speță, euro-deputații au sesizat gravele încălcări și derapări de la principiile ce ghidează un stat democratic. În săptămânile ce au urmat, atât Uniunea Europeană, cât și Statele Unite ale Americii și-au exprimat, oficial și aproape la unison, nedumerirea vizavi de acțiunile întreprinse la Chișinău și au remarcat potențialele pericole pentru alegerile parlamentare din toamna anului 2018. Argumentul forte pentru această nedumerire a fost, înainte de toate, faptul că observatorii internaționali au considerat alegerile primarului de Chișinău ca fiind libere și corecte.

Viitorul relației dintre Republica Moldova și partenerii săi euroatlantici se arată unul complicat și în continuare, și asta inclusiv din cauza reacției, să zicem, bolnăvicioase a autorităților de la Chișinău și a unor reprezentați ai elitelor politice moldovenești la criticile ce le-au fost aduse în această perioadă de timp. Promovarea unor mesaje contradictorii și cu o vizibilă tentă antieuropeană de către Guvernul de la Chișinău, ca răspuns la Rezoluția Parlamentului European, pune în dificultate dialogul cu parteneri de dezvoltare și plasează fosta „poveste de succes” în categoria statelor de risc. Iar consecințele unui astfel de „dialog al supărării”, care conține și elemente de propagandă, nu doar intensifică deja existenta lipsă de încredere în Republica Moldova ca un partener de dezvoltare
consecvent, ci și descalifică țara pentru un potențial parcurs european.

Mai mult, pe de o parte, discursul oficialilor de la Chișinău – unul care trece frecvent dintr-o extremă în alta – confirmă încă o dată lipsa unei agende clare de asociere europeană a țării și de voință politică sinceră în realizarea reformelor în domeniile-cheie. Iar, pe de altă parte, el face ca Republica Moldova să devină o zonă de risc major din punctul de vedere al arhitecturii de securitate regională. În condițiile unei confruntări cu Federația Rusă această postură nu ne
oferă un plus de valoare și nici prea mult confort strategic. Și aici trebuie să menționăm recentul Summit NATO de la Bruxelles care, o dată în plus, a scos în evidență contextul de securitate complex, tensiunile existente
între statele aliate, dar și poziția față de Federația Rusă a Alianței.

În pofida disensiunilor de ordin intern, statele NATO au dat dovadă de unitate pe plan extern și și-au reiterat susținerea față de reglementările internaționale, inclusiv pentru suveranitatea și integritatea teritorială a unor țări partenere precum Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Este de la sine înțeles că, în momentul de față, poziția favorabilă a Republicii Moldova este în mare parte datorată includerii sale „la pachet” în Declarația finală a Summitului NATO și mai puțin eforturilor de cooperare cu partenerii euro-atlantici – un statut ce generează mai multe vulnerabilități și mai puține oportunități.

Dacă nu vom lua măsuri urgente pentru reabilitarea statului de drept și a valorilor democratice în Republica Moldova, și vom continua să ignorăm mesajele partenerilor de dezvoltare, precum SUA și UE, riscul să pierdem și aceste ultime favoruri este foarte mare. Și atunci ne rămâne zona gri.

AUTOR: Victoria Bucătaru, directoare executivă, Asociaţia pentru Politică Externă, pentru Buletinul Lunar al APE/FES

Top