ANALIZĂ: Despre avantajele și dezavantajele Unirii Republicii Moldova cu România

unire-1.jpg

Ieri, odată cu aniversarea celor 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, s-a desfășurat ședința solemnă a Parlamentului, începând să curgă știri, analize și opinii despre evenimentul istoric petrecut în 1918, dar și despre posibilitatea ”Reunirii”, scrie portalul stiripesurse.ro.

Politicienii români au început să calce din ce în ce mai des în Moldova, a crescut numărul declarațiilor celor care cer unirea Moldovei cu România, crește și numărul înfrățirilor dintre orașele celor două țări.

Analiza de jurnaliştilor site-ului stiripesurse.ro își propune să trateze cât mai rece și cât de obiectiv se poate “fenomenul apropierii” dintre cele două țări, raportarea politicienilor, plusurile și minusurile care ar putea apărea în cazul în care Unirea s-ar înfăptui.

Ce câștigă și la ce vulnerabilități se supune România?

În condițiile în care oamenii au ajuns să fie extrem de pragmatici, se înmulțesc vocile din România care spun că nu avem nevoie de o nouă belea pe cap, că Unirea nu ar aduce nimic bun. Sunt cetățeni care nu văd în Unire un proces de reparație morală. Mulți nu știu că românii s-au retras în 1940 din Moldova fără să tragă un glonț, iar teritoriul a fost predat URSS. Și mai puțini știu despre crimele săvârșite în Republica Moldova, despre procesul de rusificare, toate acestea fiind făcute după un plan bine stabilit de Moscova.

Unirea cu Republica Moldova ar duce la o mărire a teritoriului României cu 33.000 km2,  precum și mărirea populației cu circa 3 milioane de oameni. Mărirea suprafeței și a populației aduce automat și beneficii, fie că vorbim de mărirea pieței de desfacere, de mărirea suprafeței agricole sau de mărirea numărului de oameni care intră pe piața muncii. Există o criză demografică în România, există o criză pe piața muncii, în special în zona muncii necalificate. Nu putem afirma că Unirea duce automat la o rezolvare a acestor probleme, dar ar exista o forță de muncă mai puțin pretențioasă, din punct de vedere al cerințelor salariale, care ar mai putea diminua din problemele existente acum.

La pachet cu avantajele, vin și câteva mari probleme, greu de ignorat. Populația moldoveană a trecut printr-un proces de rusificare, a fost bombardată informațional, iar mulți dintre cetățeni sunt obișnuiți să aibă pretenții maximale de la stat, fără să ofere nimic în schimb, fără să își asume obligațiile minime pe care le are un cetățean. Republica Moldova este un mare ”Colhoz”. Toată lumea vrea să primească salariu de la stat, casă, loc de parcare gratuit și eventual să vină primăria să îi facă și curățenie în curte. Desigur, și în România mai există în multe zone (sărace) această abordare. În Republica Moldova, gradul de “păcălire” a statului de către cetățeni este la rang de lege. Corupția este un mod de viață. Chiar dacă țara a făcut pași și a adoptat legi care vin în sprijinul luptei anticorupție, aproape 50% dintre cetățeni declară în sondaje că ar da mită ca să își rezolve o problemă. Procesul de sovietizare, a dus la fenomenul “dacă furăm de la stat, nu e nicio problemă”, din contră, mulți îl văd ca pe un act de frondă. Fenomenul a fost prezent și în România, doar că în Moldova este mult mai accentuat. Este țara în care s-a furat un miliard, este țara în care un agent KGB, Renato Usatâi, este ales în postul de primar și este invitat permanent prin Skype la televiziunile care se pretind a fi de partea opoziției pro-democratice, anti-oligarhice.

Sunt capabili politicienii de pe cele două maluri să facă Unirea?

România a investit mult în ultimii ani. Apropierea de Moldova s-a produs în timpul mandatului fostului președinte Băsescu. Cred că au fost doi actori extrem de importanți. Băsescu și Ponta. Amândoi au mișcat cele mai multe lucruri pe această zonă. În timpul guvernării Ponta, și datorită faptului că România depășise criza, au fost oferite cele mai multe fonduri, chiar dacă ajutorul de 100 milioane de euro fusese semnat în vremea guvernului Boc. De la lobby la Bruxelles și până la grădinițe reparate în orașele de peste Prut, administrația românească a încercat tot timpul să facă pași concreți. În ultima perioadă, am putut vedea înfrățiri și ajutoare promise de primării din România, autorităților locale din  Republica Moldova. Ultimul eveniment important de acest gest venind din partea Primăriei București, Gabriela Firea oferind ajutor Primăriei Chișinău pe mai multe zone: educație, sănătate, transport, cultură.

Întreaga analiză o citiţi pe stiripesurse.ro.

REDACTOR: Alexandra Şaiman

Top