STUDIU: Consolidarea coeziunii sociale și a unei identităţi comune în Republica Moldova

d4af0fa2-b43d-4c80-a952-4a94b8a2cef9-1140x500.jpg

În pofida istoriei de secole de relaţii interetnice armonioase și lipsei dușmăniei între toate grupurile etnice și lingvistice, societatea din Republica Moldova este divizată de-a lungul unor direcţii etnice și lingvistice. O criză a identităţii, lipsa coeziunii sociale și identificarea în creștere cu multe grupe de identitate comportamentalizată reprezintă una din cele mai grave provocări care împiedică dezvoltarea Moldovei și nu permite poporului său să promoveze niște interese comune, cum ar   dezvoltarea economică și constituirea unui stat funcţional care să  fie receptiv faţă de cetăţeni.

Republica Moldova n-a dispus de o definiție clară a unei naţiuni titulare sau a unei “etnie majoritară” – moldovenească sau românească – și subiectul dat continuă să stimuleze dezbateri intemperate atât în rândul elitelor, cât și a publicului din ţara noastră. Dar este puţin probabil ca oricare din aceste două discursuri privind identitatea să devină dominant în viitorul apropriat. “Minorităţile etnice” din Moldova (Găgăuzii, Ucrainenii, Rușii, Bulgarii și alţii) nu se percep ca niște “minorităţi” sau “diasporă” sau “vestigii” ale trecutului rusesc sau sovietic al Republicii Moldova. Ei nu se identifică nici cu “state apropriate”, ci mai degrabă se percep ca pe niște persoane care au locuit în Moldova de sute de ani, popoare cu rădăcini profunde în ţară, astfel  fiind parte integră a “naţiunii”.

Politicienii din toate părţile spectrului politic nu abordează ambiguităţile existente; în schimb exploatează neînţelegerile latente, viziunile în conflict și aspiraţiile divergente ale diferitor comunităţi etnice. Politica guvernului până la moment a urmat calea evitării unei discuţii clare și neconfortabile sau întreprinderii unor acţiuni pentru a aborda problemele practice, care ar putea îmbunătăţi situaţia și edifica temelia pentru emergenţa unei identităţi comune – cetăţeni ai Republicii Moldova.

Societatea din Republica Moldova este în general pregătită pentru relaţii interetnice armonioase și pentru emergenţa graduală a unei identităţi civice comune, datorită unui nivel ridicat de toleranţă interetnică și acceptare mutuală la nivelul local. Totuși, oamenii rămân a fi dezbinaţi și există potenţial pentru tensiuni interetnice din cauza lipsei de cunoștinţe despre diferite comunităţi etnice, discursuri politice intemperate care deseori prezintă alte grupuri etnice drept o ameninţare, cât și lipsa unor politici practice efective pentru a aborda principalele provocări.

Detalii despre această lucrare găsiţi aici.

REDACTOR: Alexandra Şaiman

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Top