“Istoria Ascunsă”: Şi în anul 2017 în Republica Moldova se tăinuieşte numele criminalilor… 

22550998_1422589864503962_599308491_o-871x540-871x540.jpg

În ce masură cetatenii Republicii Moldova sunt protejați de Lege, cum se explică faptul că în secolul XXI încă nu avem acces la dosarele de arhivă ale celor care au participat la organizarea deportărilor, comițând și alte crime în RSSM, dar și despre umilințele la care sunt supuși urmașii deportaților atunci când încercearcă să restabilească adevărul. Este subiectul emisiunii “Recurs la Istorie” de la postul de radio “Vocea Basarabiei”.

Invitatul conferențiarului universitar, doctorul în istorie Mariana S. Ţăranu este fostul procuror al municipiului Chișinău Mihail CIOCANU, autorul lucrarii “Represaliile politice pe cântarul justiției”.

În spaţiul sovietic tot timpul s-a vărsat sânge

În 1956 ungurii din Budapesta s-au răzvrătit şi cereau să li se restituie pământurile, fabricile, uzinele ş.a. Atunci Kremlinul a trimis în Ungaria 4000 de tancuri, zeci de mii de soldaţi. Ungurii care nu au fost împuşcaţi au fost arestaţi şi condamnaţi la moarte prin spânzurare. În 1968 şi cehii şi slovacii s-au răsculat cerând acelaşi lucru – revendicări economice. Şi de această dată Kremlinul a trimis 2000 de tancuri, ostaşii au înnăbuşit revoluţia din Praga.

În 1962 în oraşul Novocerkask din Rusia oamenii au ieşit în stradă şi cereau pâine şi carne, cerinţe elementare. Dar, au fost împuşcaţi. Autorităţile au spălat asfaltul după ororile ce le-au comis, dar atâta sânge s-a vărsat încât nu se astupa asfaltul. La iniţiativa comuniştilor locali s-a mai pus un rând de asfalt ca să astupe urmele crimelor săvârşite.

Părinţii mei înainte de moarte m-au rugat să restitui terenurile agricole care au fost luate abuziv

În 2018 se împlinesc 100 de ani de la fondarea gospodăriei ţărăneşti a familiei mele. În Franţa din 1653 activează o gospodărie ţărănescă similară cu cea a familiei mele. La auzul acestei informaţii eu am rămas uimit şi mi-am dat seama că numai într-un stat democrat oamenii pot munci şi se bucura de rezultatele muncii lor. Părinţii mei înainte de moarte m-au rugat să fac tot posibilul să restitui terenurile agricole care au fost luate abuziv. În anul 2002 am înaintat o cerere în instanţa de judecată în care solicitam să se restitie terenurile agricole ale familiei mele – 32 ha de pământ situate lângă oraşul Bălţi.

După 28 iunie 1940 diviziile NKVD-ului au confiscat totul din gospodăria noastră ţărănească

După 28 iunie 1940 pe pământul nostru au venit divizii ale NKVD-ului care au confiscat din gospodăria noastră ţărănească: pluguri, boroane, vite, tehnică agricolă şi cel mai de preţ obiect pe care îl avea gospodăria ţărănească a familiei mele – o batoză engleză sau americană (batoza este o combină performantă care actualmente valorează 307 mii euro). Acestea le confirmă memoriile rudelor, dar şi documentele dosarele de la Arhiva Naţională a Republicii Moldova.

În 1944 armata de ocupaţie a săvârşit crime de război

Câţiva ani mai târziu, în luna martie 1944, ostaşii Armatei Roşii au ocupat satul nostru. Aceşti soldaţi flămânzi, dezbrăcaţi au intrat abuziv în casele localnicilor şi au luat haine: de la lengerie şi până la cojoc, au intrat în beciurile noastre şi au luat toate alimentele, au băut vin cât au putut, după care au împuşcat în butoaiele cu vin ca să nu mai rămână nimic. În 1944 armata de ocupaţie a săvârşit crime de război deoarece era în toi războiul.

Familia mea a fost distrusă

Bunicul meu paternal a fost mobilizat pe front de către Armata Roşie, mai mult, i-a fost confiscată toată averea, după care a fost supus deportărilor, aceasta în pofida faptului că era indicaţia NKVD-ului conform căreea cei care au fost mobilizaţi în Armata Roşie să nu fie deportaţi. Fratele lui tata de asemenea a fost mobilizat în Armata Roşie, la Kaliningrad a fost grav rănit şi a rămas invalid de gradul II. După ce a revenit la baştină autorităţile i-au confiscat casa şi averea.

Sora mea şi bunica parentală au murit de foame

În 1947 sora mea şi bunica parentală au murit de foame. Acest lucru a fost posibil deoarece cei din Armata Roşie ne-au luat toate alimentele, au luat chiar şi grâul predestinat semănatului. Repet, ostaşii au venit flămânzi, dezbrăcaţi şi au luat tot ce au găsit în calea lor. Ceilalţi membri au supravieţuit pentru că au tăinuit ceva grâne, le-au ascuns. Au săpat nişte gropi în diferite locuri, atât în ogradă, cât şi în afara gospodăriei. În acele timpuri gropile din ogradă au fost descoperite. La Bălţi era dizlocată divizia a 25-ea NKVD-ului, aceştea veneau prin sate pentru că erau flămânzi, aveau nişte răngi de fier cu care au descoperit gropile din ogradă. Părinţii mei se duceau noaptea la ascunzişuri şi aduceau câte 1-2 kg, în felul acesta am supravieţuit.

Salariul lunar al unui învăţător echivala cu 5 dolari americani

Părinţii mei au lucrat învăţători la sat şi aveau un salariu lunar de 5 dolari (echivalentul de atunci era 10 ruble pentru 1 dolar). Părinţii primeau 500 ruble în bani vechi. Oamenii nu ştiau ce este acesta dolarul. Pe atunci veneau nişte evrei la Piaţa din Bălţi şi schimbau rube pe dolari.

În Statele Baltice procurorii au început urmărirea penală împotriva foştilor ofiţeri de la NKVD-ului, KGB-ului

În cancelaria Ministerului Justiţiei sunt vreo trei saci cu scrisorile mele care pur şi simplu stau aruncate într-un depozit. La moment nici Guvernul şi nici Parlamentul nu doresc să ia nici o atitudine. La 5-7 octombrie 2015 eu m-am adresat în instanţa de judecată, am chemat în judecată Parlamentul, Guvernul, Procurorul general care nu execută art. 23 al Legii privind identificarea persoanelor care au participat la deportări. În Statele Baltice procurorii şi-au îndeplinit misiunea, au început urmărirea penală împotriva foştilor ofiţeri de la NKVD-ului, KGB-ului care au participat la organizarea deportărilor, au distrus proprietatea privată şi au lichidat gospodăriile ţărăneşti, au sistematizat în dosarele strict secrete datele personale ale tuturor membrilor gospodăriilor ţărăneşti din statele lor etc. Criminalii s-au adresat la Curtea Europeană de la Strasbourg. Printr-o decizie din 2006 şi o hotărâre din 2010 Curtea Europeană a constatat că Statele Baltice, instituţiile statatle din Estonia, Letonia şi Lituania corect au procedat că au început urmărirea penală şi că au atras la răspundere penală pe participanţii la deportări.

În 2007 indicam că Legea privind reabilitatea victimelor represiunilor politice este neconstituţională

În ceea ce priveşte R.Moldova, apoi nimeni nu ştia despre  decizia din 2006 şi hotărârea din 2010 a Curţii Europene. În 2007 am ridicat excepţia de neconstituţionalitate la Curtea Constituţională unde indicam precum că Legea privind reabilitatea victimelor represiunilor politice săvârşite de regimul comunist totalitar de ocupaţie (7 noiembrie 1917 – 23 iunie 1990) este neconstituţională şi am adus ca exemplu decizia din 2006. Preşedintele Curţii Constituţionale Dumitru Pulbere m-a întrebat dacă există o aşa decizia e Curţii Europene, dacă întradevăr s-a mers pe calea tragerii la răspundere a participanţilor la deportări în Statele Baltice. Eu am fost mirat cum se poate ca un preşedinte a Curţii Constituţionale să nu fie la curent cu jurisprudenţa Curţii Europene?!

Partidul Cominiştilor din Republica Moldova a fost înregistrat ilegal,  ministrul justiţiei de atunci  Vasile Sturza a primit mai târziu postul de ambasador la Moscova.

Noi avem mulţi stalinişti în societate

Noi avem atâţea stalinişti în societate, încât de multe ori nici nu ne dăm seama. Eu am fost primit în audienţă la Guvern de vreo cinci ori de un bătrânel căruia îi zice Dobândă Vasile Ivanovici. Respectivul în anul 1949 a lucrat în comitetul Executiv Bălţi, atunci când au fost represate familiile rudelor mele. La Ministerul Afacerilor Externe am aflat că dnul Dobândă avea 93 de ani şi era funcţionar în Guvern. Atunci m-am adresat Procurorului General spunându-i că în Guvern este un reprezentant care cunoaşte situaţia reală din acele timpuri din Bălţi, dar, aşa şi nu am primit nici un răspuns. Mai târziu m-am adresat organizaţiilor internaţionale care aveau sedii şi la Chişinău,  după aceasta  am observat că bătrânelul a dispărut.

Şi în anul 2017 noi continuăm să tăinuim numele criminalilor

În AOSPRM eu am depistat lista la aproape 700 comunişti care au participat la deportările din 1949. Doamna arhivar mi-a spus că nu se poate de făcut numele lor public, pentru că conform legilor în vigoare nu putem divulga numele acestor cetăţeni. Adică această listă mi-a fost prezentată ca fiind o listă secretă. La care eu i-am spus că o voi chema în judecată în cazul în care nu-mi prezintă lista, dar până în prezent lista aşa nu mi-a fost prezentată. Legea cu privire la secretul de stat indică că documentul legal după 75 de ani nu mai poate să fie secret, dar să tăinuim nişte scriminali în anul 2017 aceasta e culmea culmelor!!!

Tăinuirea listelor este un abuz, este o crimă. În subsolul Ministerului Afacerilor Interne zeci de mii de docare ale deportaţilor putrezesc acolo contrar Legii Fondului Arhivistic, toate dosarele deportaţilor trebuie să se păstreze la ANRM şi nu în subsolul MAI, iar noi să nu avem acces la ele. Toţi au primit indicaţii să le tăinuiască aşa încât noi să nu putem deconspira crimele împotriva umanităţii.

În fiecare instituţie FSB-ul rusesc are câte un agent plătit care serveşte restabilirii URSS

Aceste indicaţii în continuare vin de la Moscova, eu sunt convins în fiecare instituţie FSB-ul rusesc are câte un agent plătit care serveşte restabilirii URSS. În caz contrar cu cine o să restabilim URSS dacă o să-i deconspirăm pe toţi participanţii la deportări?! Ei mai au încredere în aceste persoane şi în nepoţeii lor care asigură continuitatea regimului.

Noi trăim într-un stat condomeniu în care până în prezent demnitatea mea este umilită, călcată şi batjocurită

Noi trăim într-un stat condomeniu care conform DEX-ului este un stat condus de două puteri din două state diferite, adică statul nostru este condus de Moscova şi de Chişinău. Într-un stat condomeniu nu putem vorbi despre drepturile omului. În calitatea mea de jurist, de 30 de ani de procuror, eu nu pot să-mi apăr dreptatea şi demnitatea în instanţele judecătoreşti. Dar conform Constituţiei R.Moldova dreptatea şi demnitatea sunt valori supreme. În R.Moldova nu este nici o dreptate, până în prezent demnitatea mea este umilită, călcată şi batjocurită.

Conform calculelor mele  succesorul fostei URSS, adică Federaţia Rusă trebuie să despăgubească cinci generaţii ale familiei mele cu 1 mln euro. Dar, în 1940 în Basarabia erau la evidenţă 2 milioane de gospodării ţărăneşti…

Cercul vicios al justiţiei moldoveneşti

Eu am înaintat o cedere la Parlamentul şi Guvernului RM în care solicitam să mi se apere drepturile la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în corespundere cu art. 33 al Convenţiei europene. În baza acesteea R.Moldova trebuie să înainteze o cerere de despăgubire a familiei mele la Curtea Europeană. Dar, răspunsul a fost la fel şi în alte cazuri: să mă adresez în judecată. Eu m-am adresat la 7 octombrie 2015, dar până în prezent nu ştiu care este soarta acestei cereri…

Întreaga emisiune o puteţi audia pe voceabasarabiei.md.

AUTOR: Mariana S. Ţăranu, conferenţiar universitar, doctor în istorie

 

 

Top