“Istoria Ascunsă”: Eroii rezistenţei antisovietice continuă să rămână NECUNOSCUŢI – cazul Partidului Democrat Agrar

22550998_1422589864503962_599308491_o-871x540-871x540.jpg

Atunci când justiția nu este o formă a memoriei, memoria însăși devine o formă a justiției (Ana Blandiana). Rezistența conaționalilor nostri, capacitatea de a-și menține verticalitatea în situații extreme prin crearea și activitatea organizației de rezistență antisovietică “Partidul Democrat Agrar” constituie subiectul emisiunii “Recurs la istorie” de la postul de radio Vocea Basarabiei

Invitații conferențiarului universitar, doctorul în istorie Mariana S. Ţăranu sunt istoricul și publicistul Veronica Boldisor și colonelul (R) Andrei Covrig. Puteţi asculta întrega emisiune accesând site-ul voceabsarabiei.md.

 

Eroii noştri continuă să rămână necunoscuţi

Dezmăţul şi fărădelegile i-au determinat pe localnici să se opună regimului

Andrei Covrig: Imediat după terminarea celui de al Doilea Război Mondial au fost mai multe organizaţii antisovietice, şi în Ucraina şi în republicile baltice, şi evident, că şi în RSSM: Arcaşii lui Ştefan, Sabia Dreptăţii, Armata Neagră şi o structură la Bălţi constituită preponderent din etnici ruşi. Dezmăţul şi fărădelegile i-au determinat pe localnici să se opună regimului: foametea organizată, deportările, dările exagerate, comportamentul neadecvat al activiştilor săteşti, colectivizarea etc.

Veronica Boldişor: PDA a activat în satele din Centrul Basarabiei, preponderent în judeţul Orhei: Trifeşti, Gordineşti, Pereni, Cinişeuşţi ş.a., deşi unul din liderii PDA Ion Zlatan era din Popenchi, din stânga Nistrului. Membrii organizaţiei de rezistenţă au încercat să ia legătura şi cu colegii din Bucovina şi cu cei din Ucraina, adică vroiau să-şi coaguleze forţele, deşi o parte îşi dădeau seama că sunt proscrişi. Fiind prigoniţi se adăposteau în codrii în Centru Basarabiei unde şi-au făcut colibele şi ascultau la un tranzistor „Maiak” Vocea Americii. Unii dinte ei sperau că vor veni anglo-americanii, iar ei în calitate de partizani din interior trebuie să ajute ca să scape de sovietici şi de armatele sovietice de ocupaţie.

Majoritatea celor din PDA erau oameni cu merite care conştient şi-au unit eforturile pentru a-şi apăra Patria

Veronica Boldişor: Liderul organizaţiei era Vasile Odobescu care în perioada interbelică fusese jandarm, acest om prin definiţie urma a fi arestat pentru că toţi jandarmii basarabeni au fost persecutaţi şi duşi în Gulag, iar gospodăriile confiscate. Un alt lider era Simion Zlatan, un tânăr de 24 de ani care dezertase din Armata Roşie, adică vine acasă în concediu şi refuză să se întoarcă. Un alt activist era şi Grigore Ciocan din Cuizăica. Organizaţia întrunea aproximativ 100 membri activi şi membrii pasivi care erau membrii familiei, rudele ş.a.

PDA era cel mai organizat partid antisovietic, avea un program şi acţiuni dirijate

Partidul a activat în perioada decembrie 1949 – martie 1953.

În 1952 ei au atacat sovietul sătesc din Trifeşti, au intrat în clădire şi au smuls de pe pereţi fotografiile liderilor sovietici: Stalin, Lenin ş.a. Când se organizau alegeri ei puneau în urne foi volante cu acţiuni antisovietice.

Andrei Covrig: Simion Baranovschi a fost înrolat în Armata Română în 1941 unde a fost medic în Flotilia Regală de pe Dunăre. Alţii au fost în Armata Roşie şi apare un paradox – organizaţie de rezistenţă întrunea şi înaintaşi din perioada românească, dar şi sovietică. Explicaţie e simplă, realităţile în care s-au pomenit i-au determinat să recurgă la înscrierea în PDA. Bunduc din Trifeşti era ajutorul preşedintelui sovietului sătesc din localitate. Şi pădurarul din Cinişeuţi s-a înscris în partid. La unii membri de partid părinţii erau deportaţi.

La pedeapsa capitală au fost condamnaţi 54 de membri activi ai PDA.

Oamenii nu erau analfabeţi sau inconştienţi, din contra majoritatea erau oameni cu merite care conştient şi-au unit eforturile pentru a-şi apăra Patria.

În rezultatul interogatoriilor se voia ca oamenii să fie distruşi psihologic şi anihilaţi, regimul intenţiona să-i transforme în brute

Veronica Boldişor: Gruparea din Cuizăuca îşi avea bordeele în mijlocul pădurii din Podgoreni. Şi noaptea veneau în sat, îşi luat alimente, majoritatea oamenilor din sat îi respectau şi îi ajutau cu haine şi hrană. La unul din interogatoriile nocturne Vasile Odobescu a spus ca el venea acasă în nopţile cu lună ca să-şi prelucreze pământul la razele lunii.

Eu am lucrat cu dosarele de la securitate a lui Alexanru Duca, Ilarion Tăutu, Vasile Odobescu, Simion Zlatan, Elelian Boţolin, Simion Baranovschi, Simion Storoja şi am constatat că interogatoriile erau istovitoare – toţi erau interogaţi noaptea, toţi au fost bătuţi şi istoviţi. Cei care urmau a fi deportaţi trebuiau distruşi psihologic şi anihilaţi, regimul vroiau să-i transforme în brute.

Andrei Covrig: Când vorbim despre PDA trebuie să ne referim la trei categorii pe populaţie: unii erau liderii care au conştientizat că voi fi nimiciţi. A doua categorie erau cei care locuiau în sate se ocupau de activităţile cotidiene şi făceau parte din PDA şi a treia categorie erau simpatizanţii acestora.

Trădarea a venit din interior, de la oameni pregătiţi special de KGB care trebuiau să intre în graţia liderilor

Veronica Boldişor: Securitatea îi monitoriza pe membrii PDA, dar vroiau să-i aresteze pe toţi şi tocmai de aceea mult timp i-a monitorizat până i-a arestat. Spre cinstea şi onoarea basarabenilor nimeni nu i-au trădat ei au fost prinşi prin infiltrarea în cadrul organizaţiei a unor securişti care chipurile sunt păţiţi şi ei, au rude deportate. A fost un oarecare Roşca care le-a propus să le facă liderilor PDA paşapoarte false pentru a se angaja la serviciu. Liderii au văzut că nu mai vin nici anglo-americanii şi că nu se mai schimbă regimul şi au acceptat propunerile. Cu aceste paşapoarte Ilarion Tăutu şi Alexandru Duca s-au dus la Bălţi şi s-au angajat la serviciu. Ambii locuiau la aceeaşi gazdă. În aceeaşi zi au venit kgb-ştii la Bălţi şi i-au arestat la aceeaşi oră, au fost duşi la Chişinău, după care la Odesa şi li s-au întocmit procese. Vasile Odobescu împreună cu alţi câţiva camarazi tot cu paşaporte false au încercat să ajungă la Orhei, dar au fost arestaţi. Şi iarăşi fie acest Roşca, fie alţii i-au trădat. Deci, trădarea a venit din interior, de la oameni pregătiţi special de KGB care trebuiau să intre în graţia liderilor organizaţiei.

Regimul de ocupaţie le-a creat acestor oameni imaginea de duşman al poporului

Andrei Covrig: Primele arestări au fost pe data de 25 iunie 1951 când au fost arestaţi Zlatan, Golub şi celula din Trifeşti. La închisoare erau torturaţi, se folosea metoda contrapunerii. Le-au fost înscenate procese de judedcată. În noaptea de 25 spre 26 martie 1952 zece persoane au fost împuşcate. Vasile Odobescu a fost împuşcat în octombrie 1953. Mecanismul de persecuţie a făcut aşa încât câte o persoană din fiecare localitate să fie împuşcată – o politică de intimidare practicată de regim.

Veronica Boldişor: Pentru păstrararea memoriei acestor persoane în ultimii ani nu s-a făcut nimic. Unii istorici au scris câteva lucrări ştiinţifice, inclusiv, şi articolul meu „Tovare, KGB, unde l-aţi îngropat pe tata?”. Ar fi cazul ca Liceele din localităţi să le poarte numele, să fie denumite străzi cu numele acestor eroi,  să fie popularizată această temă, permanent să fie în vizorul cetăţeanului.

Andrei Covrig: Zilele trecute în incinta Bibliotecii raionale din Rezina am organizat un eveniment de comemorare a membrilor organizaţiei antisovietice PDA. Pe această cale ţin să le mulţumesc doamnelor bibliotecare, cadrelor didactice care au fost receptive şi s-au implicat. La Rezina nu am avut nici un sprijuin din partea autoităţilor locale, am avut o întâlnire cu preşedinta raionului, dar la capitolul fapte concrete – nimic.

AUTOR: Mariana S. Ţăranu, doctor în istorie

Top