GÂNDURI PRINTRE… RÂNDURI: Replică unei profesoare la articolul cu cei 20 lei

22496904_1422583351171280_1099660743_o.jpg

Stimată doamnă profesoară, din păcate, dvs. n-ați prins mesajul din articolul în care am scris de ce n-am vrut eu să dau bani de ziua profesorului. Da, eu plătesc impozite şi aceasta nu este o lozincă fluturată, precum spuneți dvs, ci sunt bani concreți care se varsă în bugetul de stat, iar din bugetul de stat se alocă bani pentru educație, la care se adaugă şi taxele achitate prin asociațiile de părinți.

Îmi pare rău că dvs, ca profesoară care predați şi la orele de educație civică, gândiți într-un asemenea mod. Mă întreb ce-i învățați pe copii la aceste ore de educație civică ?! Îmi doresc ca în republica noastră să plătească impozitele toate persoanele fizice şi juridice, conform legislației, pe de o parte, iar pe de altă parte, toată lumea să fie conştientă cum se cheltuieşte banul public.

Chiar şi dvs să vă interesați cum se cheltuiesc banii în şcoala în care activați, astfel încât dvs, doamnă profesoară, să aveți salariu decent şi să nu fiți umilită cu banii în plic, adunați prin parcuri şi prin baruri, cum se obişnuieşte prin părțile locului şi să nu fiți impusă să cerşiți bani de la părinți pentru reparații şi mobilier în scoală. Îmi doresc ca dvs, doamnă profesoară, să veniți la muncă şi să vă faceți meseria cum ştiți mai bine şi să plecați acasă cu demnitate şi cu salariul la card.

Îmi doresc ca dvs, doamnă profesoară, să nu fiți umilită prin faptul ca pentru dvs s-au adunat câte 20 lei de la fiecare copil, iar pentru profesoara din clasa de alături s-au adunat câte 100 lei, care nu reflectă nici într-un fel gradul de profesionalism al dvs în raport cu cel al colegei dvs. Şi încă îmi doresc ca dvs să nu aveți nevoie de florile noastre, la fel cum nici eu şi mulți alții ca mine nu avem nevoie de flori la locurile noastre de muncă, ci şi eu, şi dvs să fim bine plătite pentru munca noastră, iar florile să ni le cumpărăm singure când vrem, de care vrem şi câte vrem.

Dvs puteți fi supărată pe mine, dar eu sunt supărată pe sistem, pe mentalitatea învechită a părinților (în special a acelor tineri (!) ) şi pe profesorii care stau umili în fața acestui sistem, dar se revoltă pe părinții şi blogherii care vorbesc deschis despre această problemă. Şi nu e cazul să faceți afirmații jignitoare la adresa blogherilor, că ei sunt oameni ca şi dvs, doar că ei mai au şi curajul de a vorbi şi nici o jignire de-a dvs nu le va inchide gura.

Şi nu în ultimul rând, îmi doresc foarte mult ca toți copiii republicii noastre să beneficieze de un sistem educațional performant, care să facă dintr-un copil obişnuit unul excepțional, dar nu invers prin limitatea gândirii şi oprimarea exprimării şi cea mai bună şcoală să fie şcoala din cartier, iar pentru toate acestea trebuie să ne schimbam modul de a gândi şi noi, părinții şi dvs, profesorii.

Aici puteţi citi articolul: “De ce nu am dat eu 20 de lei la Ziua Profesorului”!

AUTOR: Ecaterina Meaun

Top