“Istoria Ascunsă”: Basarabeanul bruiat de KGB

22550998_1422589864503962_599308491_o.jpg

Grigore Singurel, conaţionalul nostru care de la microfonul postului de radio “Europa Liberă” a vorbit lumii întregi despre realităţile din RSSM, dar şi despre campania din mass-media autohtonă, de limbă română preponderent – este personajul din lucrarea “Basarabeanul bruiat de KGB. La microfonul Europei Libere – Grigore Singurel. 1981-1990″, semnată de conferenţiarul universitar, doctorul în istorie Sergiu Musteată.

Efim Krimerman a scris cu preudonimul Grigore Singurel

Grigore Singurel este pseudonimul lui Efim Krimerman care s-a născut în 1921 la Bălți după care părinții au plecat la Glalați. Krimerman este absolventul primei promoții ai facultății de limbă și literatură moldovenească a USM.

Mai mulți ani a lucrat la Filarmonica de Stat, inițial ca redactor muzical-literar, ulterior ca membru al Consiliului de Stat a Filarmonicii. La un moment dar, dorința de libertate îl detemină să profite de posibilitatea de a emigra în Germania. La plecare i-u fost confircate toate actele. Nu aluat nimic cu dânsul, nici chiar manuscrisele pe care le avea. Mai mult, a fost învinuit că trădează URSS, pleacă la capitaliști, piesele sale au fost interzise.

Krimerman este textierul a peste 200 de cântele

Efim Krimerman este textierul a peste 200 de cântece, cele mai memorabile fiind cântecele interpretate de formația „Noroc” – „De ce plâng chitarele?”, „Cântă un artist”, „Dor, dorule” ș.a. ¼ din ceea ce a scris pentru „Europa liberă” sunt texte în limba română, majoritatea fiind în limba rusă.

Bruerea posturilor de radio străine

În RSSM postul de radio „Europa liberă” a fost bruiat până în 1988. Cei de la securitate încercau să ducă o evidență a celor care ascultau posturile de radio din străinătate. Evidența se făcea în dependență de numărul de aparate radio care puteau repecpționa posturi din Occident. Se încerca combaretea celor încercau să adapteze aparatele de radio. Oamenii care ascultau nu discutau nu nimeni.

RSSM de la microfonul „Europei Libere”

În deceniul 5-6 evenimentele din Basarabia erau reflectate sporadic, mai mult la 27 marite sau 1 decembrie , după evenimentele de la Budapesta s-a shimbat întrucâtva politica radioului, se solicita ca  emisiunile să nu fie atât de încurajatoare deoarece maghiarii au așteptat ajutorul americanilor, așa după cum s-a tranmis pe undele „Europei libere”.

Datorită lui Nicola Lupan Europa liberă s-a întors cu fața spre problemele Moldovei sovietice. Dânsul a scris și președintelui SUA și congresmanilor, care l-au susținut în demersurile sale și au îndemnat să fie deschisă o rubrică despre realitățile moldovenești.

Denigrarea „Europei Libere” în mass-media din RSSM

În anul 1987 în ziarul „Literatura și arta” au fost publicate patru articole denigratoare la adresa „Europei libere”, deși se anunța că vor fi mai multe, cred că între timp s-a schimbat viziunea. În 1987 a fost o campanie de denigrare a „Europei libere”, 2/3 din materiale defăimătoare sunt la adresa lui  Nicolae Lupan, celelalte la adresa lui Krimerman, mai sunt amintite și alte nume. În mod special au fost denigrați acești doi colaboratori ai „Europei Libere”, destul de urât. Autorii articolelor cel puțin nu au folosit un limbaj jurnalistic corect, au folosit un limbaj bădărănesc la adresa celor doi. Treptat se trece de la un discurs comunist la unul naționalist.

La „Europa Liberă” nu s-a confruntat cu cenzura

La „Europa liberă” nu a simțit cenzura cu care s-a confruntat în RSSM, intervenea doar redactorul literar.

Subiectele abordate de la microfonul „Europei Libere”

Condiția principală a jurnalistului de la „Europa liberă” era să utilizeze trei surse, sursa principală de informate erau ziarele publicate în Modova sovietică. Krimerman a lovit în regim cu elementele regimului. Modul de prezentare și realizare îi aparținea. Subietele erau preluate din mass-media moldovenească, dar forma de abordare îi era proprie. El a vorbit despre orice: realitățile artiștilor, problemele cotidiene, de exemplu: și-a pus întrebarea precum că dacă la Chișinău existe serviciul funerar, apoi cum oamenii de la sate își înmormântează morții sau că la Chișinău și după hârtie igienică trebuie să stai în rând. În materialele prezentate de la microfon s-a referit la calitatea pâinii și lipsa acesteea, ceea ce e greu de crezut în condițiile în care se considera că RSSM este un grânar al URSS. A prezentat studii de caz când Bodiul intervenea în programele culturale, dar și în orice alte sfere de activitate. A vorbit despre corupția în rândul nomenclaturii, îndeosebi ceea ce ține de familia Bodiu. Vorbea la zi cu o întârziere de doua-trei săptamâni subiecte care la Chișinău nu se publicau. Ceea ce se spunea printre rânduri, dânsul descifra și sonoriza. Krimerman era indignat de schimonosirea limbii române. A făcut școală românească și era indignat de politicile lingvistice în URSS. În 1983 de la microfonul „Europei libere” vorbește despre foamete și deportări.

Alte detalii la acest subiect găsiţi pe voceabasarabiei.md în cadrul emisiunii “Recurs la Istorie”.

AUTOR: Mariana S. Ţăranu, doctor în istorie

Top