ANALIZĂ: Formula CORUPŢIEI în domeniul ACHIZIŢIILOR PUBLICE

money-habit-rich.jpg

Vorbind despre coruptie, primul gând care ne vine este “se ia mită”, dar v-ați gândit vreodată la o formulă a corupției, care ar fi componentele formulei, cum se ajunge până la momentul luării mitei ? Iată că am aflat și eu de curând o asemenea formulă a corupției, în general, prezentată de către doamna Mariana Kalughin, expert a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției în cadrul unor seminarii desfășurate de către Asociația Presei Independente&Friedrich Nauman Fondation și Centru de Investigații Jurnalistice. Am luat ca bază această formulă pentru a face o analiză pe fiecare componentă a corupuției în achiziții publice în Republica Moldova. 

“C=M+D-T-R” – “C=corupție, M=monopol, D=discreție, T= transparența R=responsabilitate”.

MONOPOLUL

Statul deține dreptul exclusiv în desfășurarea achizițiilor publice de orice bun, lucrare sau serviciu; dreptul exclusiv al grupurilor de lucru asupra întregului process al achizițiilor publice și al accesului la toată documentația procedurilor de achiziție; managementul contractului, etc. Respectiv, regulile de joc sunt stabilit exclusiv de către autoritățile de stat, astfel încât acest drept exclusivist să rămână intact.

DISCREȚIA

La discreția autorităților contractante se alocă buget pentru anumite achiziții. La fel, la discreția funcționarilor publici responsabili de achiziții publice (mai departe, grupuri de lucru) se stabilesc prioritățile de achiziționare, perioadele de desfășurare ale procedurilor de achiziții, alegerea metodelor de achiziție (divizare, proceduri nepotrivite), a termenelor de depunere ale ofertelor (în limita termenelor legali, desigur, dar folosing abil breșele din lege cu privire la zilele calendaristice în loc de zile lucrătoare). O mare discreție o au grupurile de lucru în colaborare cu specialiștii de profil din cadrul autorităților contractante în privința elaborării caietelor de sarcini, care majoritatea se face pentru a corespunde unui anumit operator economic, care se preconizeaza să câștige în urma desfășurării procedurii de achiziție (în majoritatea cazurilor chiar acel operator economic elaboreaza caietul de sarcini sau elaborează un studiu de fezabilitate în care se fac recomandări pentru anumite metode, tehnicii, tehnologii, experiențe similare și alte criterii de eligibilitate cărora ar putea să le corespundă o companie cu care există înțelegeri de cartel și înțelegeri cu grupurile de lucru). Tot la discreția grupurilor de lucru se iau deciziile de atribuire a contractelor, decizii tendențioase, bazate pe relații de clientelism și interese personale și susținute în majoritatea cazurilor chiar de autoritățile care le monitorizează și soluționează contestațiile, Agenția Achiziții Publice și Agenția Națională de Soluționare a Contestațiilor, făcând trimitere la prevederile legale care le dau dreptul grupurilor de lucru de a decide câștigătorii într-un concurs de achiziții, adică iarăși la Discreție se ajunge. Tot la discreția grupurilor de lucru se anulează orice procedură de achiziție atunci când există riscul să câștige un alt ofertant, decât cel predestinat și anularea se face absolut fără nici un temei legal.

TRANSPARENŢĂ

IDIS „Viitorul”, a monitorizat administrațiile publice locale din 60 de unități administrativ teritoriale de nivelul I din Republica Moldova pentru a determina nivelul de transparență în activitatea acestora în anul 2016. În acest sens, au fost monitorizate 40 de orașe (municipii) și 20 din cele mai mari sate comune) din țară. Potrivit Raportului de monitorizare ”Transparența în guvernarea locală: între progress și involuție”, prezentat de către  IDIS Viitorul, se constată următoarele:

  • Achizițiile publice se află în top 3 al zonelor de transparență, cu o pondere de ”tocmai” 12 %;
  • Din analiza efectuată asupra localităților s-a constat că doar cinci autorități publice locale (8,3%) au publicat pe web anunțurile de intenție (planurile de achiziţii publice);
  • 38,3% din autorități publice locale (23) au adus, parțial, la cunoștință publică anunţurile de participare la achiziţii publice;
  • Deși legislația obligă autoritățile contractante să publice pe web documentaţia de atribuire, doar trei autorități realizează episodic acest lucru;
  • În ce privește aducerea la cunoștință publică a anunțurilor de atribuire (rezultatele achizițiilor publice), doar șase localități (10%) utilizează pagina web pentru a disemina astfel de informații, unele din aceste localități aduc la cunoștință doar unele rezultate.

De asemenea, potrivit datelor de pe www.mtender.gov.md doar 28 de autorități contractante (din 4000) utilizează această platformă online de desfășurare a achizițiilor de valoare mică. Bugetul total al achizițiilor publice este de cca 9-10 mlrd MDL, din care cca 2 mlrd MDL reprezintă bugetul achizițiilor de valoare mică, adică al acelor achiziții pentru care nu se asigură nici o transparență și aici iarăși se ajunge la componenta de mai sus – discreția combinată efficient cu transparență aproape zero.

RESPONSABILITATEA

Analizând componentele de Discreție și Transparență, este ușor de dedus gradul scăzut de responsabilite al membrilor grupurilor de lucru în cheltuirea banului public, alocat achizițiilor de bunuri, lucrări și servicii. Cui îi pasă de banii altora, mai ales dacă se mai poate de pricopsit cu o parte din acei bani. Deseori observăm achiziții de bunuri sau servicii care nu sunt în prim-planul priorităților organizațiilor sau comunităților pentru care se achiziționează, dar totuși, se achiziționează, cum ar fi achiziția unui autograder cu caracteristici slabe și mai scump decât prețul mediu pe piață. Banii cheltuiți pe acest autogreder ar fi ajuns pe zeci de ani înainte să-l fi închiriat pe perioade scurte la necesitate, în timp ce acoperișul școlii din localitate este vechi și ciuruit și care necesită a fi schimbat urgent. Iar alteori se fac achiziții negândite și neanalizate din punct de vedere strategic în conformitate cu reformele ce au loc. Un asemenea exemplu sunt achizițiile de centrale cu biocombustibil și instalarea sistemelor respective în școli și grădinițe care ulterior au fost închise și acele central stau neutilizate, iar școlile și grădinițele funcționale utilizează sisteme termice învechite, foarte cositisitoare cu un randament foarte scăzut. De obicei, asemenea achiziții se fac doar din considerentul că s-au alocat bani, iar fiecare achiziție reprezintă un potențial bacșiș/mită și relavanța achiziției trece pe plan second. Se observă un grad aproape zero de responsabilitate desemnând câștigători ai concursurilor de achiziții pe principii de clientelism sau interese personale, ignorând în totalitate calitatea oferită de către ofertantul câștigător în acest fel. Ca un exemplu în acest sens a fost detașarea integrală a acoperișului unei școli recent instalat, doar la primul vânt mai puternic.

Astfel, analizând această formulă a corupției în achiziții publice, putem constata că sporind gradul de transparență și responsabilitate, s-ar reduce substanțial valoarea corupției. În opinia mea, valorile înalte ale Transparenței și Responsabilității ar îmbunătăți mult calitatea Discreției, ajunstând-o cerințelor legale, necesităților reale și principiului valorii pentru bani. Transparența ar asigura posibilitatea monitorizării achizițiilor publice de către mass media, societatea civilă, operatorii economici și de către populația din comunitate.  În asemenea condiții, desigur că nivelul corupției ar putea fi diminuat  destul de mult.

Rămân în continuare fermă în opinia mea că fiecare componentă a formulei corupției menținate aici poate fi schimbată spre bine doar prin sporirea gradului de informare și implicare al fiecăruia dintre noi, iar societatea civilă și mass media are un rol primordial în procesul de monitorizare a achizițiilor publice și o pondere masivă în informarea populației.

AUTOR: Ecaterina Meaun

Top