JURISTUL CU SOLUȚII! Responsabilitatea autorităților publice locale. De ce nu-și fac treaba, chiar primesc salariu din contribuțiile cetățenilor

22494i6ifbap9ra.jpg

De ceva timp tot se discută în spațiul public despre modalitatea utilizării banilor publici, ba mai mult avem și o multitudine de legi care se impun cumva a preveni anumite abuzuri. Chiar dacă avem platforme de monitorizare, instituții abilitate cu drepturi depline în acest sens, oricum banii publici sunt utilizați pe bună dreptate abuziv, ilegal.

Câteva mici exemple, cum de fapt are loc marea – mica utilizare a banilor publici:

  • 1 – Potrivit legii cu nr.131 din 03.07.2015, în art.2/Domeniul de aplicare a legii/ – suma indicată ca exemplu de 80.000 lei – în acest sens pentru a nu face/organiza achizițiile publice se micșorează suma și măcar cu un bănuț, drept rezultat nu se va încadra în domeniul de aplicare, respectiv nu se vor aplica prevederile legii sus-menționate, acest lucru este caracteristic și pentru construcții, reparația drumurilor… Întrebarea este: Cum sunt verificate companiile care participă la achițiziile publice? Or, pînă la urmă nu mai are rost cum e „schema”, important că hîrtia “să nu să se supere” cum sunt indicate serviciile/lucrările.
  • 2 – Un exemplu cred deosebit, dar probabil întîlnit, este atunci cînd se încearcă “desenarea actelor” fie contracte, fie actele de recepție a lucrărilor.

Iată paradoxal, dar APL arată prin reprezentanții lor că lucrări se execută, servicii se prestează. Mimarea anumitor acțiuni, telefoane “tenebre” date cetățenilor, asta cred face diferența mică față de instituțiile/statele europene.

Dacă acestea sunt metodele și fața democrației – atunci NU trebuie!

Potrivit Raportului nr.2 de monitorizare a achiziţiilor publice, denumit: BANII PUBLICI SUNT ŞI BANII MEI!, elaborat de către AGER, se menționează că, ținînd cont de faptul că pentru achizițiile mai mici de 400,000 lei la bunuri și servicii și 1,500,000 la lucrări, nu se publică anunțul de intenție, iar pînă la limita de 150,000 lei pentru bunuri și servicii și 200,000 lei pentru lucrări se aplică proceduri de transparență redusă cum sunt achizițiile de valoare mică sau COPF, o bună parte din achizițiile efectuate de autoritățile contractante mai mici pot fi cu greu urmărite, doar post-factum, la publicarea listei contractelor atribuite. În urma evaluării am constatat că doar 13 autoritati la nivel local (din 20) au elaborat planul de achiziții publice pentru 20165 . Doar 8 dintre acestea l-au şi publicat pe pagina web. Dintre autorităţile monitorizate la nivel central, 4 autoritati din 10 au pubicat planul pentru 2016 comparativ cu 6 în 2015) au publicat planul de achiziții publice, și 5 in total dispun (comparativ cu 7 în 2015) dispun de un asemenea plan. Observăm în acest sens certitidinea că banii publici/impozitele achitate de cetățeni nu ajung să le asigure un trai mai bun, dar ajută “funcționarii” să-și ridice case și mansarde.

Un exemplu clar și publicat în Monitorul Oficial [1] este și faptul că, în anul 2009, conform informaţiilor prezentate, OCT Chişinău a solicitat de la AAPL din componenţa mun.Chişinău (Coloniţa, Budeşti, Cruzeşti, Tohatin, Vadul lui Vodă) date privind precizarea înregistrărilor despre titularii de drepturi asupra bunurilor imobile şi corectarea erorilor comise în cadrul înregistrării primare masive, însă pînă în prezent aceste date nu au fost prezentate.

Pentru a nu da mai multe date, doar precizăm faptul că, potrivit legii nr.158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, art 2 stabilește: funcţionar public – persoană fizică numită, în condiţiile prezentei legi, într-o funcţie publică.

În acest sens, pentru a intra într-o funcție publică, funcționarul potrivit art.22 este obligat:
a) să respecte Constituţia, legislaţia în vigoare, precum şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

b) să respecte cu stricteţe drepturile şi libertăţile cetăţenilor;

c) să fie loial autorităţii publice în care activează;

d) să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate şi promptitudine, în spirit de iniţiativă şi colegialitate toate atribuţiile de serviciu;

e) să păstreze, în conformitate cu legea, secretul de stat, precum şi confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţă în exerciţiul funcţiei publice, cu excepţia informaţiilor considerate de interes public;

f) să respecte normele de conduită profesională prevăzute de lege;

f1) să respecte prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale;

Propuneri de lege ferenda: Propuneri de modificare a legislației urmează a fi făcute obligatiru în următoarele legi, nu în promovarea ideilor sociale, cu toate că și acestea sunt binevenite, în acest sens, se cer următoarele aspect modificate:

  • Modificări asupra legii cu privire la petiționare.
  • Modificări asupra legii cu privire la accesul la informare.
  • Modificări asupra legii cu privire la întruniri.

[1] http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=337751

***Material realizat în parteneriat cu Centrul de Analiză, Cercetare și Consultanță Juridică JUSTSTUDIUMANIMA (www.jsa.md)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Top