JURISTUL CU SOLUȚII! Încasarea pensiei de întreţinere pentru copii. Legea și practica judiciară stabilită în R. Moldova!

rapire-minori-770x512.jpg

Prin pensie de întreținere s-ar înțelege o formă de asigurare materială în bani pe care statul o acordă persoanelor care au ieșit din producție (pentru limită de vârstă, pentru invaliditate etc.) sau care și-au pierdut susținătorul și sunt incapabile de a munci; sumă de bani plătită (lunar) celor pensionați. 

În acest sens, în situația când copilul necesită o susținere financiară sub formă de pensie, atunci aceasta urmează a fi înaintată respectându-se și prevederile art.39 (4) din CPC al Republicii Moldova, prin care se susține acţiunea pentru plata pensiei de întreţinere şi acţiunea pentru constatarea paternităţii se intentează în oricare dintre sediile instanței de la domiciliul reclamantului.

Pentru formularea corectă și susținerea pe deplin a unei astfel de cereri, urmează a fi respectate câteva cerințe de bază, care să permit plasarea cererii de rol, iar efectele ei să fie simțite. În acest sens, ar urma ca instanța de judecată trebuie să verifice dacă cererea întruneşte exigenţele prevăzute de lege. Pentru a-i da curs aceasta urmează să conțină următoarele acte:

  1. certificatul de naştere a copilului.
  2. certificatul de aflare a copilului la întreţinerea reclamantului.
  3. date cu privire la salariul (veniturile) reclamantului.
  4. date cu privire la locul de muncă şi salariul (veniturile) pârâtului.
  5. alte date importante pentru soluţionarea pricinii.

O procedură mai simplificată puțin ar fi și cea, temeiurile căreia, la fel țin de încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, în acest sens potrivit art.345 CPC al Republicii Moldova, prevede la lit., d) ţine de încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor care nu necesită stabilirea paternităţii, contestarea paternităţii (maternităţii) sau atragerea în proces a unor alte persoane interesate.

Iar pentru a fi pornită această ordonanță judecătorească, atunci instanţele judecătoreşti îi vor da curs doar în cazul când: este stabilit locul, data naşterii şi domiciliul debitorului, inclusiv locul lui de muncă, cu prezentarea actelor ce confirmă mărimea salariului şi/sau altor venituri ale sale. În cazul în care cererea de chemare în judecată nu conţine astfel de date, instanţa judecătorească, în conformitate cu art.348 alin.(2) lit.d) CPC (din cerere şi din alte documente prezentate se constată existenţa unui litigiu de drept care nu poate fi soluţionat în temeiul documentelor depuse), refuză primirea cererii, indicând în mod obligatoriu în încheierea adoptată că refuzul primirii cererii de eliberare a ordonanţei judecătoreşti nu împiedică creditorul să înainteze pretenţiile sale în procedură de examinare a acţiunii civile.

Potrivit prevederilor Codului Familiei al Republicii Moldova, articolele 75, 76 și 77 stabilesc mici detalii despre cuantumul și modalitatea de încasare a acelei plăți care se presupune că I s-ar asigura un trai decent unui copil, astfel în acest sens, pensia de întreţinere pentru copilul minor se încasează din salariul şi/sau din alte venituri ale părinţilor în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii şi 1/2 – pentru 3 şi mai mulţi copii.

Cuantumul cotelor stabilite la alin.(1) poate fi micşorat sau majorat de instanţa judecătorească, ţinându-se cont de starea materială şi familială a părinţilor, de alte circumstanţe importante. În cazul în care unii copii rămân cu un părinte, iar alţii – cu celălalt, pensia de întreţinere plătită în favoarea părintelui mai puţin asigurat se stabileşte într-o sumă bănească fixă, determinată conform art.76. În cazurile când părintele care datorează întreţinere copilului său are un salariu şi/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primeşte salariu şi/sau alte venituri, total sau parţial, în natură, ori nu are un salariu şi/sau alte venituri, precum şi în alte cazuri când, din anumite motive, încasarea pensiei de întreţinere, sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează substanţial interesele uneia dintre părţi, instanţa judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreţinere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă şi sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri conform art.75. Cuantumul sumei băneşti fixe încasate în conformitate cu alin.(1) se determină de instanţa judecătorească, ţinându-se cont de starea materială şi familială a părţilor, de alte circumstanţe importante şi păstrându-se, dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copilului. Pensia de întreţinere a copilului minor care a rămas fără ocrotire părintească se plăteşte tutorelui (curatorului) acestuia. Dacă copilul se află într-o instituţie educativă, curativă, de asistenţă socială sau altă instituţie similară, 50 la sută din pensia de întreţinere încasată de la părinţi se transferă pe contul instituţiei respective şi se ţine evidenţa pentru fiecare copil în parte, depunerile folosindu-se pentru întreţinerea copilului. Restul de 50 la sută se transferă într-un cont deschis pe numele copilului la o instituţie financiară.

În H.Plenului CSJ, nr.4 din 15.04.2013, se atenţionează că, la încasarea pensiei de întreţinere într-o sumă bănească fixă, instanţele judecătoreşti urmează să ţină cont de starea materială şi familială a părţilor şi de alte circumstanţe importante, după cum ar fi informaţia eliberată de Biroul Naţional de Statistică cu privire la valoarea minimului de existenţă pentru un copil. Totodată, la stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere pentru copilul minor, instanţele judecătoreşti vor ţine cont şi de dispoziţiile art.58 alin.(1) şi art.74 alin.(1) Codul familiei, care expres prevăd că părinţii au drepturi şi obligaţii egale faţă de copii, indiferent de faptul dacă copiii sînt născuţi în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinţii sau separat.

Am atras atenția mai sus la modalitatea de întreținere, cuantumul acestei plăți, dar aș vrea să deschid și o întrebare pentru dezbateri.

Conform art.74 Codul Familiei, părinţii sunt obligaţi să-şi întreţină copiii minori şi copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material. Modul de plată a pensiei de întreţinere se determină în baza unui contract încheiat între părinţi sau între părinţi şi copilul major inapt de muncă. Totodată, potrivit art. 18 alin.(1) al Convenţiei internaţionale din 20.11.1989 cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, 5 prevede că statele părţi vor depune eforturi pentru asigurarea recunoaşterii principiului potrivit căruia ambii părinţi au o răspundere comună pentru creşterea şi dezvoltarea copilului. Răspunderea pentru creşterea copilului şi asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rind părinţilor sau, după caz, reprezentanţilor săi legali. Aceştia trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului.

Iar acum întrebarea: Cum credeți, chiar dacă avem prevederi legale, care stabilesc modalitatea de întreținere a părinților, obligația, etc., ar fi oare obligație aceasta, dacă în primul rând este obligația părinților de a crește și educa copilul care l-a făcut ? Dacă copilul nu are această grijă, nici omenească măcar, nici ce stabilește legea, mai este el obligat să aibă grijă de părinți ? Și în general, poate fi obligat un copil să aibă grijă de părinți ?

***Material realizat în parteneriat cu Centrul de Analiză, Cercetare și Consultanță Juridică JUSTSTUDIUMANIMA (www.jsa.md)

Top