JURISTUL CU SOLUȚII! Adopția, între bine și rău. Ce oferă statul Republica Moldova

corect-1.jpg

V-ați pus vreodată întrebarea, ce se întîmplă în instituția adopției în Republica Moldova ? Am încercat să caut mai multă informație, legat de anumite studii, date statistice, recomandări etc., dar n-am găsit nimic în afară de o lege și cîteva acte ale guvernului, niște liste ale copiilor care stau în rînd, am găsit în schimb cîteva articole forarte interesante, dar fără careva impact, și dacă tot am avut cîteva situații în practică, voi încerca să dau cîteva detalii pe acest segment, atît de important, dar necunoscut,

Legea adoptată în 2011 (http://www.legis.md/cautare/rezultate/23970) cu privire la regimul juridic al adoptiei definește adopția ca fiind o formă specială de protecţie, aplicată în interesul superior al copilului, prin care se stabileşte filiaţia între copilul adoptat şi adoptator, precum şi legăturile de rudenie între copilul adoptat şi rudele adoptatorului.

Articolul 22 al legii sus-menționate prevede expres faptul că această procedură este confidențială, or autoritatea centrală și autoritățile teritoriale vor asigura confiențialitatea și securitatea informației privind copii adoptabili, fapt care nu prea se respectă de către instituțiile sau mai bine zis de funcționarii publici care activează în aceste instituții și au direct tangență cu acest segment de activitate.

Potrivit aceleiași legi, efectele juridice ale adopţiei survin de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei. Din momentul încuviinţării adopţiei se stabileşte filiaţia între copilul adoptat şi adoptator, precum şi legăturile de rudenie între copil şi rudele adoptatorului. În momentul stabilirii filiaţiei prin adopţie, rudenia naturală dintre copilul adoptat şi descendenţii săi, pe de o parte, şi părinţii săi biologici şi rudele acestora, pe de altă parte, încetează, cu excepţia adopţiei copilului de către soţul părintelui biologic. Impedimentul la căsătorie izvorît din rudenie există, potrivit legii, atît între copilul adoptat şi descendenţii acestuia, pe de o parte, şi rudele părinţilor biologici, pe de altă parte, cît şi între copil şi descendenţii acestuia, pe de o parte, şi persoanele cu care a devenit rudă prin efectul adopţiei, pe de altă parte.

Dacă tot vorbim de confidențialitate, atunci trebuie să atragem atenția asupra faptului că, persoanele competente cărora le este cunoscut faptul adopţiei sînt obligate să păstreze confidenţialitatea informaţiilor obţinute în procesul de adopţie, inclusiv în ceea ce priveşte datele de identificare ale adoptatorului, precum şi ale părinţilor biologici. În caz contrar, ele poartă răspundere juridică conform legislaţiei în vigoare. Părintele adoptiv va informa copilul că este adoptat, de îndată ce vîrsta şi gradul lui de maturitate o permit. Identitatea părinţilor biologici ai copilului adoptat poate fi dezvăluită înainte ca acesta să dobîndească capacitate deplină de exerciţiu numai din motive medicale, cu autorizarea instanţei de judecată, la cererea oricăruia dintre părinţii adoptivi, a copilului adoptat, a autorităţii teritoriale ori a reprezentantului unei instituţii medicale. După dobîndirea capacităţii depline de exerciţiu, copilul adoptat poate solicita instanţei de judecată de la domiciliul său ori Curţii de Apel Chişinău, în cazul în care nu are domiciliu în Republica Moldova, să-i autorizeze accesul la informaţiile referitoare la identitatea părinţilor săi biologici, aflate în posesia autorităţii centrale ori a oficiilor de stare civilă. Instanţa de judecată citează autoritatea teritorială de la domiciliul copilului adoptat, după caz, autoritatea centrală, precum şi orice altă persoană ale cărei cunoştinţe profesionale pot fi utile în soluţionarea cererii, şi acceptă spre soluţionare cererea dacă, potrivit probelor existente, constată că accesul la informaţiile solicitate nu este dăunător integrităţii psihice şi echilibrului emoţional al solicitantului şi dacă adoptatul în cauză a beneficiat de consiliere din partea autorităţilor competente în domeniul adopţiei. Se interzice eliberarea fără acordul adoptatorului sau al autorităţii teritoriale a extraselor din registrele de stare civilă ori a copiilor de pe acestea din care rezultă că părinţii adoptivi nu sînt părinţii biologici ai copilului adoptat.
Nu trebuie să uităm și de faptul că avem liste cu copii, lispte publice, unde sunt înscriși copii care așteptă nuștiu ce, este extrem de grav, cînd un copil este plasat într-o listă de așteptare, “așteptare de familie”, dar mai cu seamă într-un interviu reprezentantul instituției responsabile, spune că motivul includerii acestor copii în liste este că, în listă sunt plasați copii care sunt bolnavi. http://www.legis.md/cautare/rezultate/86430 http://www.legis.md/cautare/rezultate/81097 http://www.legis.md/cautare/rezultate/86663 http://www.legis.md/cautare/rezultate/86603 http://www.legis.md/cautare/rezultate/79233.
Consecințele nerespectării principiului confidențialității se găsește ușor în prevederile codului penal al Republicii Moldova, care stipulează la art. 204 că, divulgarea secretului adopţiei contrar voinţei adoptatorului, săvîrşită de o persoană obligată să păstreze faptul adopţiei ca un secret profesional sau de serviciu,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 850 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 6 luni, în toate cazurile cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 2 ani.

Chiar dacă nu avem studii, statistici, avem o mică generalizare a practicii, unde instanțele de judecată au încălcat grav legislația pe acest segment, fapt care a dus la exteriorizarea acestora prin buletinul CSJ, pentru a veni cu anumite soluții, astfel, potrivit jurisprudenței CSJ, cu privire la rezultatele generalizării practicii aplicării legislaţiei de către instanţele judecătoreşti la examinarea pricinilor despre încuviinţarea adopţiei ca parte componentă a pricinilor care rezultă din aplicabilitatea normelor dreptului familiei (http://jurisprudenta.csj.md/search_hot_expl.php?id=106), se prezintă că,

Totodată, urmează de atras atenția și asupra aspectelor procedurale care sunt încălcate de către instanțele judecătorești, or nu în ultimul rînd, aspectele ce țin de termenul de îngrijire a copilului, care la fel nu se ia în considerare.

Revistele naționale (http://ea.md/adoptia-in-moldova-o-asteptare-lunga-pentru-parinti-si-copii-o-misiune-dificila-pentru-autoritati/) povestesc despre faptul că procedura este una foarte îndelungată, chiar dacă, mecanismul a fost adoptat cu modificări recente, însă ceea ce se constată dezvăluie pașii negativi sau mai bine zis aspectele negative ale acestei direcții de activitate.

Constatări și concluzii:
1. Pe pagina oficială a autorității central nu se găsește nici un document care să arate date statistice, rapoarte, privind starea lucrurilor pe segmental adopției în Republica Moldova;
2. Recomandările și constatările făcute de CSJ sunt din 2004, 2005 și 2012;
3. Pentru încălcările comise de instanțele de judecată nici un judecător nu a fost pedepsit;
4. Nu avem nici un studio care să arate starea lucrurilor în sectorul adopției, și ce recomandări se potrivesc;
5. Nu avem nici un cont transparent unde se achită aceste sume pentru adopție, chiar dacă pentru adopția internațională suma a scăzut de cîteva mii de euro la cîteva mii de lei;
6. În cazul adopțiilor internaționale nu avem nici un raport să se arate cite navete au făcut funcționarii publici pentru a verifica starea copiilor adoptați peste hotare;
7. Principiul confidențialității este dat uitării;
8. Se recomandă pentru studiu, poate și implimentare, http://www.unicef.ro/wp-content/uploads/profilul-parintilor-adoptivi_raport_7-septembrie-2011.pdf

Igor Blanari, jurist // Moldova9.com

Top