ALEGERILE DIN POLONIA, SFÂRȘIT DE EPOCĂ ÎN EUROPA CENTRALĂ

44.jpg

Alegerile de duminică din Polonia marchează sfârșitul unei epoci în Europa Centrală. Regiunea virează puternic către populism, într-o perioadă sensibilă pentru întreaga Uniune Europeană, este de părere jurnalul european EU Observer, citat de RFI.

”Așteptata victorie a Partidului Lege și Justiție, a lui Jaroslaw Kaczinsky, în alegerile parlamentare din Polonia, marchează  sfârșitul unei ere în istoria Poloniei, Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei. După prăbușirea comunismului, elitele politice din cele patru țări au acționat unite în direcția intergării europene și a întăririi legăturilor transatlantice. Dar acele vremuri au trecut. Unele dintre cele mai semnificative personalități pro-occidentale au plecat dintre noi, cum ar fi Vaclav Havel sau,mai recent, Arpad Goncz. Alții, precum fostul premier reformist slovac Mikuláš Dzurinda sau fostul ministru de externe polonez Radoslaw Sikorski au părăsit politica.

Și cine le ia locul? În Ungaria, puterea este deținută, cu mână fermă, de Viktor Orban, un paria pentru politica europeană. Iar la alegerile din 2018, rivalii lui Orban vor veni dinspre extrema dreaptă, partidul neonazist Jobbik.

În Slovacia, premierul Robert Fico, cu numele, social-democrat, a învățat repede câteva llecții din manualul lui Viktor Orban. Dar nimeni nu reprezintă mai bine noua versiuna a politicii central-europene decât liderul Partidului Lege și Justiție din Polonia, Jaroslaw Kaczinski.

Platforma populistă din regiune poate fi cel  ai bine descrisă ca o revoltă împotriva lumii moderne, tot mai globalizată, integrată și mobile”. Dar, notează publicația EU Observer, problemele sensibile ale UNiunii Europene necesită mai curând acțiuni în direcția aprofundării integrării.

”Pentru a menține Eurozona, este nevoie de o integrare complete, fiscală și politică. Dacă libertatea de mișcare va supraviețui crizei refugiaților, Uniunea Europeană va trebui să pună la punct politici commune privind imigrația, azilul și protecția frontierelor. Iar Occidentul trebuie să gândească atent o abordare comună privind provocarea rusă, extinsă de la Marea Baltică și până în Estul Mediteranei.

Însă una dntre caracteristicile distinctive ale politicilor lui Orban, Kaczinsky sau Fico este urmărirea nemiloasă a gândirii înguste privind interesul national. Există totuși speranță. În regiune există o puternică socieate civilă, jurnaliști buni și o mulțime de intelectuali cu vederi proocccidentale.

Și au mai rămas încă și câțiva lideri care își folosesc pozițiile pentru a duce lucrurile în direcția bună, precum președintele slovac Andrej Kiska. Din nefericire, victoria partidului Lege și Justiție sugerează că lucrurile vor merge mai degrabă spre  rău în Europa Centrală decât spre bine”.

Și tot pe această temă, cotidianul Le Monde notează că partidul lui Kaczinsky dorește întărirea rolului președintelui dar și al primului ministru, o sporire a centralizării, sporirea controlului asupra mass mediei publice ba chiar și o creștere a influenței politice în justiție. 

Declarat social-conservator, Partidul Lege și Justiție și-a multiplicat promisiunile privind programele sociale, printre care chiar reducerea vârstei de pensionare, de la 65 de ani pentru femei și 67 pentru bărbați la 60 respectiv 65 de ani sau o creștere accentuată a alocațiilor pentru copii. În politicile economice, partidul câștigător marșează pe taxarea suplimentară a băncilor și supermarketurilor, trecerea în proprietatea statului a câtorva bănci și o scădere a impozitării companiilor de la 19 la 15%. Religia ar urma să devină materie obligatorie la Bac.

În politica externă, Polonia lui Kaczinsky va miza pe întărirea prezenței militare americane și va respinge orice copromis în materie de luptă împotriva schimbărilor climatice, punând în centru interesul national polonez, mai scrie Le Monde.

Uniunea Europeană va trimite în Balcani cel puțin 400 de polițiști de frontieră  și experți în migrație pentru a ajuta țările din regiune să stăvilească migrația refugiaților veniți din Turcia și care vor să să ajungă în Europa de vest.

Este una din primele concluzii ale întâlnirii la vârf de duminică seară de la Bruxelles, a liderilor din unele țări din Uniunea Europeană și țări din Balcani nemembre ale Uniunii, notează publicația Europalibera.org.

La summit au participat liderii din opt țări ale Uniuni Europene care sunt afectate cel mai mult de valul de refugiați și imigranți, inclusiv cancelara Germaniei Angela Merkel. Au mai fost prezenți liderii Serbiei și Macedoniei care nu fac parte din Uniune.

Ideea acestui mini summit a aparținut cancelarei Angela Merkel, care a dorit să le transmit statelor din regiune că trebuie să colaboreze între ele înainte de a lua măsuri unilaterale, se arată într-un articol publicat de situl rețelei de televiziune Euronews.

În timp ce Agenția Reuters reia avertismentul lansat de premierul sloven Miro Cerar, a cărui țară a fost grav afectată zilele trecute de ultimul aflux masiv de refugiați: ”Dacă nu găsim azi o soluție, dacă nu facem azi tot ce putem, atunci va fi sfârșitul Uniunii Europene”.

AUTOR: Alexandra Șaiman, reporter MOLDOVA 9

Top